Deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD)

Deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD)

       Deficitul de atentie si hiperactivitate, sau ADHD, este o afectiune biologica a creierului despre care se crede ca este cauzata de un dezechilibru intre o parte dintre neurotransmitatorii creierului. Acestia sunt substante folosite pentru a trimite semnale intre celulele nervoase. ADHD este una dintre cele mai comune afectiuni intalnite in copilarie si adolescenta. Afectiunea este caracterizata prin hiperactivitate sau comportament impulsiv si deficit de atentie, probleme care nu pot fi explicate de nici o alta afectiune psihica si nu sunt in legatura cu abilitatile intelectuale ale copilului sau cu stadiul de dezvoltare.

Cine are ADHD?

  • Se estimeaza ca 3 pana la 7% dintre elevi pot suferi de ADHD.
  • Dovezile sustin faptul ca baietii sunt de trei ori mai predispusi decat fetele sa aiba ADHD,ducand astfel la un procentaj crescut.
  • ADHD poate fi mostenit genetic. Daca intr-o familie unul dintre copii sufera de ADHD, exista 30-40% sanse ca fratele sau sora sa aiba aceeasi afectiune. Mai mult de jumatate dintre adultii care au ADHD vor avea copii cu ADHD.
  • Expertii estimeaza ca pana la 60% dintre copiii cu ADHD vor avea boala si la maturitate.

Care sunt simptomele ADHD?

ADHD este o afectiune dimensionala, adica se poate manifesta sub forme usoare, moderate sau grave.

  • Simptomele de baza ale bolii includ hiperactivitatea sau comportamentul impulsiv si deficit de atentie. Majoritatea celor care sufera de ADHD pot manifesta un mix de simptome (tipul combinat), iar altii pot avea doar un singur simptom (“tipul predominant impulsiv” sau “tipul predominant neatent”).
  • Pentru a intruni criteriile standard de diagnosticare, o parte din simptomele ADHD ar trebui sa apara pana la varsta de 7 ani, sa cauzeze probleme si sa persiste cel putin sase luni, pana la depasirea stadiului normal pentru varsta respectiva.

Simptome de neatentie

  • Incapacitatea de a da atentie detaliilor
  • Dificultati in mentinerea atentiei in timpul indeplinirii sarcinilor sau la joaca
  • Neatentie la persoana care i se adreseaza direct
  • Imposibilitatea de a duce la capat instructiuni
  • Dificultati in organizarea sarcinilor si activitatilor
  • Evitarea sau neplacerea de a finaliza sarcinile care necesita un efort mental sustinut
  • Pierderea frecventa a obiectelor utile
  • Rostirea unui raspuns inainte de a se termina intrebarea
  • Dificultati in a-si astepta randul

Simptome de hiperactivitate

  • Usor de distras atentia
  • Uitarea cerintelor in timpul activitatilor zilnice
  • Agitarea frecventa a mainilor si picioarelor
  • Deseori isi schimba locul in situatii care presupun mentinerea pozitiei
  • Alergare neadecvata
  • Dificultate in a se juca in liniste
  • Vorbirea excesiva
  • Agitatie frecventa

Simptome de impulsivitate

  • Rostirea unui raspuns inainte de a se termina intrebarea
  • Dificultati in a-si astepta randul
  • Intreruperea sau intervenirea frecventa in discutiile altora

Care sunt cauzele ADHD?

  • Cauzele exacte ale ADHD raman nedeterminate. Cu toate acestea, o mare parte dintre cadrele medicale sustin cauze biologice si o legatura genetica.
  • Factori sociali precum educatia neadecvata data de catre parinti, alimentatia sau stilul de viata, nu cauzeaza ADHD, dar pot inrautati simptomele.

Cum este diagnosticat ADHD?

  • Modalitatea de diagnosticare difera foarte mult de la tara la tara. Totusi, durata medie de timp din momentul primei vizite la medic pana la stabilirea unui diagnostic de catre un specialist este sub doi ani. Doi ani reprezinta insa o perioada foarte lunga, avind in vedere dezvoltarea comportamentala a copilului. in acest timp increderea in sine si educatia pot fi serios compromise.
  • Ca si alte afectiuni, ADHD este un diagnostic clinic bazat pe o analiza a istoricului pacientului si pe observatiile celorlalti. Analizele de sange sau alte teste fizice nu pot fi folosite pentru a diagnostica aceasta afectiune.
  • In schimb, medicii isi evalueaza pacientii bazandu-se pe trasaturile comportamentale generale ale pacientului si analizand simptomele, folosind criteriile de diagnostic DSM-IV.
  • Doar expertii cu pregatire speciala pot diagnostica in mod oficial ADHD.
  • Expertii sintetizeaza de la familie si, dupa caz, de la profesori, informatii cu privire la comportamentul pacientului in toate aspectele vietii sale personale (folosind grile standard de analiza).
  • Medicii trebuie de asemenea sa evalueze daca pot exista si alte cauze ale deficitului de atentie sau comportamentului hiperactiv, precum existenta unor afectiuni ca de exemplu depresie sau anxietate.

Care sunt potentiale efectele ale ADHD pe termen lung?

  • In cazul in care nu este diagnosticat, ADHD poate avea consecinte grave, printre care: lipsa de performanta la scoala, depresie, dificultati de relationare si mai tarziu dificultati in gasirea si mentinerea unui loc de munca.

Cum se trateaza ADHD?

Majoritatea expertilor sunt de parere ca cea mai buna schema de tratament ar trebui sa includa o combinatie de abordari medicale, educationale si comportamentale.

Evenimentul cu tema “ADHD nu este o boala, este o stigma”, a fost organizata de Asociatia Acces, in data de 28 martie 2010 in Bucuresti…

Lasa un comentariu