De-a lungul vieții sale un om are parte de evenimente diverse, cu intensități emoționale diferite, marcate de evenimente care solicită emoțiile negative sau pozitive. Cele care rămân și dictează pe mai departe viața copilului sunt evenimentele traumatizante, ce reprezintă cele mai copleșitoare experiențe care pot să facă diferența pe mai departe a dezvoltării emoţionale, fizice, cognitive, comportamentale şi relaţionale. Oricare ar fi vârsta la care survine evenimentul traumatizant, ca de exemplu moartea, neglijența, expunerea la evenimente de violență, separarea de părinți, ameninţarea cu moartea, abuzul fizic sau abuzul psihic, acesta are un impact devastor asupra funcționalității pe mai departe a individului.
Una din traumele grave ale copilăriei mici este abuzul fizic. În lucrările de specialitate, pentru abuzul fizic grav la copii mici apare termenul de “sindrom copil maltratat”, ce descrie manifestările clinice.
Studiile au arătat că abuzul fizic și neglijarea începute la o vârstă mică, duc la modificări biochimice, funcționale și structurale ale creierului. Aceste modificări reflectă răspunsul copilului în situații de stres, afectând dezvoltarea sănătoasă a creierului său.
Franz Ruppert, este unul dintre principalii psihotraumatologi din Germania. Din 2015, el a dezvoltat o terapie proprie – psihotrauma orientată pe identitate. În teoria sa despre traumă, acesta vorbește despre faptul că în spatele fiecărei traume este un conflict emoțional, care se naște odată cu trauma și care va interveni în viața persoanei respective ori de câte ori apare stimulul inițial ce a declanșat trauma. Complexitatea trăirii emoționale din timpul traumei este ceea ce resimte persoana traumatizată, ori de câte ori apare stimulul ce a produs trauma.
Trauma poate fi eliminată prin conștientizare, dar corpul rămâne traumatizat, în memoria lui fiind stocate experiențele traumei: durerea, frica, furia, dezgustul sau rușinea. Suferinţa traumei nu provoacă efecte doar persoanei traumatizate, ci și celor din jurul său care sunt implicați într-o relație emoțională cu acesta.
Din punctul de vedere al lui Franz Ruppert, trauma poate fi clasificată astfel :
- Trauma existenţială (accidente, violuri, abuz fizic, emoțional, fizic, sexual etc.) –conflict emoțional cu o stare de ambivalență între a trăi sau a nu trăi;
- Trauma de pierdere (separarea, moartea, boala gravă a unui membru al familiei etc.) –conflict emoțional cu o stare de ambivalență între dorinţa de moarte şi dorinţa de viaţă;
- Trauma de ataşament/simbiotice/de iubire (respingerea, încrederea, devalorizarea, lipsa siguranței, etc) – conflict emoțional cu o stare de ambivalență între încredere și neîncredere;
- Trauma unui întreg sistem de valori (confuzie, frică de a greși, lipsa protecției etc. – conflict emoțional cu o stare de ambivalență între a spune o minciună şi a spune adevărul .
În traumă, conform literaturii de specialitate apare o delimitare a psihicului traumatizat în trei sectoare distincte:
- Partea traumatizată (rănită): este o parte foarte profund personală, cea care prezintă amintiri ale evenimentului traumatic; starea de prezență rămâne la aceeași vârstă la care s-a produs trauma (comportamente, trăiri, emoţii, reacţii de la vârsta traumei), este viul traumei în prezent, este imprevizibilă și pornește instantaneu la primul stimul asemănător stimului traumei inițiale;
- Partea supraviețuitoare (supraviețuitorul): este ceea ce sistemul psihic a reușit să producă ca supraviețuire din traumă, este foarte utilă, protejează separarea, negând și reprimând trauma, nevoia de control, compensarea, produce și hrănește starea de iluzie;
- Partea sănătoasă (salvatorul): este partea autentică, capabilă de auto-analiză, se ocupă de gestionarea sănătoasă a sentimentelor, responsabilitatea de sine, realitate, optimism, încredere, forță de confruntare a experienței traumatizante.
Runyan D; Wattam C; Ikeda R; Hassan F; Ramiro L – Child abuse and neglect by parents and other caregivers
Ruppert Franz – Simbioză și autonomie. Traumă și iubire dincolo de complicațiile simbiotice, 2010
Ruppert Franz – Trauma, atasament, constelatii familiale. Psihoterapia traumei, Ed Trei, 2012
Ruppert Franz, Harald Banzhaf – Corpul meu, trauma mea, eul meu, Ed Trei, 2018
Vasile Diana – Trauma familială și resursele compensatorii, Ed SPER, 2011
