Daca observi ca ii este greu copilului tau sa faca fata cerintelor sociale, intra des in conflicte sau sentimentul de nemultumire deja reprezinta o constanta in viata lui, atunci cel mai probabil acesta are un nivel mai scazut decat cel normal al inteligentei emotionale.
Inteligenta emotionala este un predictor-cheie al abilitatilor copilului in a stabili de-a lungul timpului relatii adecvate cu ceilalti, in a se intelege cu parintii, in a atinge performante academice sau in a-si dezvolta o perspectiva echilibrata asupra vietii.
Aceasta inteligenta emotionala presupune capacitatea noastra de a ne intelege, utiliza, reglementa si de a ne gestiona emotiile ca principali factori determinanti ai succesului vietii si fericirii noastre.
Caracteristicile fundamentale cuprinse de acest termen sunt urmatoarele:
- Auto-constientizarea – cunoasterea emotiilor, recunoasterea sentimentelor atunci cand apar si diferentierea lor;
- Gestionarea starilor – manipularea emotiilor, astfel incat sa fie relevante pentru situatia data, avand capacitatea de a reactiona intr-un mod corespunzator;
- Auto-motivarea – a-ti aduna trairile si a te indrepta spre atingerea scopurilor propuse, in ciuda indoielii, inertiei si impulsivitatii;
- Empatia – recunoasterea sentimentelor celorlalti si rezonarea cu exprimarile lor verbale si nonverbal;
- Gestionarea relatiilor – a face fata cu brio interactiunilor interpersonale, rezolvarii conflictelor si a negocierilor.
Nivelul scazut al inteligentei emotionale la copii limiteaza abilitatile acestora de a utiliza doua capacitati de baza in a face fata unei situatii: calmul/stapanirea de sine si rezolvarea problemelor.
Asadar, multe din lucrurile pe care copilul “alege” sa nu le faca (sa fie mai constient de realitate, sa fie mai respectat sau apreciat de ceilalti copii ori sa isi controleze impulsurile)au la baza o neputinta a acestuia. Cu cat intelegi mai mult maturitatea si limitarile emotionale ale propriului copil, cu atat il poti ajuta, lucrand impreuna cu el in dezvoltarea capacitatilor estompate, in loc sa i le inhibi si mai mult prin certuri.
Trei modalitati prin care iti poti ajuta copilul sa-si optimizeze inteligenta emotionala:
Invata-l sa realizeze cand este stresat! Primul pas de a reduce stresul este sa il recunosti. Impartaseste-i cum se simte corpul tau atunci cand esti stresat: ce tensiuni apar in corp, cum ti se mareste ritmul respiratiei, cum ai mainile incordate sau cum devii mai agitat si fruntea iti este mai incruntata. Invata-l sa isi constientizeze si el trairile, ca in situatia cand apar sa se poata linisti reducand treptat din efectele acestora.
Ajuta-l sa-si identifice raspunsul la stres! Daca devine agresiv sau agitat in momente de tensiune, gasiti modalitati de a se angrena in activitati care sa il calmeze. Daca devine abatut sau depresiv, apelati la activitati care sa il stimuleze activ, iar daca se blocheaza apelati la distractori care sa il detensioneze. Animalele de companie pot fi uneori de mare folos, reprezentand exact solutia de care copilul are nevoie in momentele dificile, pentru ca ele asigura atat confort cat si stimulare.
Incurajeaza-l sa isi descopere tehnica cea mai potrivita pentru el de a tine piept stresului! Cea mai rapida metoda de calmare este de a antrena unul sau mai multe simturi: vaz, auz, miros, gust sau simt. Descoperiti impreuna ce simt predomina in activitatile sale recreative: daca ii place sa deseneze sau sa faca puzzle-uri este predominat vizual, daca ii place sa asculte muzica sau povesti, sunetele sunt solutia, iar daca prefera jocurile active, precum cele care implica miscare corporala sau prezenta fizica a altei persoane, o imbratisare sau o activitate distractiva acompaniata poate fi raspunsul.
Adevarata putere nu sta in ascunderea sentimentelor, ci in recunoasterea lor!
Psiholog Cristina Nenciu
