Autismul se defineste in termeni generali printr-o tripla deficienta: insuficienta interactiunilor sociale, insuficienta comunicarii verbale si nonverbale si insuficienta jocului si activitatilor imaginare.
Ca trasaturi specifice ale tulburarii de spectru autist sunt recunoscute:
- Lipsa de atractie afectiva a autistului pentru fiinte umane
- Nevoia de a mentine mediul inconjurator neschimbat
- Fascinatia pentru unele caracteristici ale obiectelor si pentru miscarile stereotipe (repetitive)
- Absenta sau intarzierea limbajului
Tulburarea de spectru autist contine mai multe subtipuri ale afectiunii. Astfel, ca atunci cand vreti sa obtineti un diagnostic, nu va opriti la cel de “Autism” ,“Tulburare de Spectru Autist ( TSA )” sau “Tulburare Pervaziva de Dezvoltare“. Acestea nu sunt decat titlurile generice si mai la indemana ale afectiunii, diagnosticul specific obtinandu-se cu o oarecare dificultate, mai ales din lipsa instrumentelor de evaluare.
Subtipurile tulburarii de spectru autist sunt:
- Tulburarea autista/Autism infantil
- Sindromul Asperger/Autismul inalt-functional
- Tulburarea dezintegrativa a copilariei (apare dupa varsta de 5 ani, ca un regres brusc)
- Tulburarea Rett (afecteaza in special fetele, prezinta disfunctii motorii, diagnosticul se pune dupa varsta de doi ani)
- Autismul atipic (din cauza manifestarilor atipice, desi asemanatoare celorlalte subcategorii, este dificil de incadrat intr-una dintre ele)
Ca forme de tratament, cele mai cunoscute si apreciate ca avand un real rezultat, sunt metodele: ABA, TEACCH, PECS (pe care le vom aborda in articole viitoare ).
Cazuri de persoane autiste recuperate exista. Deci, cu o mare doza de devotament si rabdare se pot face lucruri minunate. Nu vorbim de recuperare 100%, intotdeauna ramanand reminescente ale tulburarii, precum tulburari ale vorbirii, tulburari de perceptie sau de adaptare sociala, dar se recupereaza sansa la o viata normala, independenta.
