Toate studiile recente dovedesc ca bebelusul are in uter capacitati uimitoare, care in nici un caz nu trebuie subestimate, si aceasta in special din a patra luna de sarcina.
Aude, simte mangaierile si se pare ca ar avea chiar si capacitatea de a memora. Tot de atunci poate auzi zgomotele exterioare si interioare, in special sunetele grave. Vocea mamei sale, a tatalui, un cantec repetat.
Creierul sau se afla in plin proces de evolutie, iar acesti stimuli contribuie la activarea neuronilor.
Unele studii realizate de cercetatori au demonstrat ca, la sfarsitul sarcinii, bebelusul prefera vocile in locul zgomotelor, vocile feminine in locul celor masculine si, mai presus de toate, vocea mamei. Bebelusul isi exerseaza de asemenea in mod considerabil simtul tactil.
Se agata de cordonul ombilical, loveste picioarele peretii uterului pentru a-si lua elan. Reactioneaza mai ales atunci cand mama sau tatal mangaie pantecele: pentru el este o atingere familiara, reconfortanta, un mod de a comunica foarte linistitor.
De asemenea, studiile mai arata ca fatul reactioneaza la emotiile mamei si uneori chiar le poate percepe. Tristetea, mania, emotiile foarte intense si indelungate (doliul, divortul etc.) pot marca de altfel dezvoltarea fatului.
Ca fatul are o viata senzoriala, se stia de mult. Iata ca, in prezent, se dovedeste ca are si una afectiva.
