Aproape toţi copiii simt, la un moment dat, nevoia sau tentaţia de a muşca. La vârste fragede, copilul nu îşi poate exprima verbal emoţiile (durerea, teama, mânia, frustrările) şi are aşadar tendinţa de a se exprima prin gesturi precum muşcatul, împunsul, ciupitul. Copiii au tendinţa să muşte din mai multe motive:
- Poate fi vorba de un comportament specific fazei orale. Această perioadă se situează între 0 şi 3 ani, dar este mai accentuată între 12 şi 18 luni. Pentru un copil de această vârstă, muşcatul este un joc sau un mijloc de a-şi descoperi mediul.
- Copilul poate simţi spontan dorinţa de a muşca atunci când îi erup dinţii. Este probabil cazul în special dintre 6 luni şi 2 ani. Muşcătura poate fi astfel o cale de a-şi suporta durerea.
- Copilul este surescitat. Muşcătura poate deveni, pentru unii copii de 1-2 ani, un mod extrem de a vă da un pupic sau de a vă arăta că vă iubesc. Acest lucru se întâmplă adesea atunci când sunt surescitaţi
- Gestul de a muşca poate fi în cazul unor copii o reacţie la un eveniment nou din viaţa lor (schimbarea domiciliului, venirea pe lume a unui alt copil, schimbarea creşei etc). La apariţia unui nou-născut, de exemplu, copilul poate fi tentat să apeleze la această tehnică pentru a demonstra că este gelos.
- Poate fi vorba de un mijloc de a se afirma. Gestul de a muşca poate fi un mod de a se opune autorităţii sau celorlalţi în general (într-un grup de prieteni). Copilul doreşte să se afirme. Când se află în faza lui nu (faza teribilei vârste de 2 ani) poate dezvolta acest reflex ca formă de opoziţie. El apelează la această metodă pentru a-şi exprima mânia, nemulţumirea sau pur şi simplu pentru a-şi înfrunta părinţii.
