Văzând că nou-născutul obţine toată atenţia din partea părinţilor, copilul mai mare va adopta comportamente similare acestuia: va regresa.
Iată câteva comportamente specifice regresului:
- refuză să se îmbrace;
- îşi suge degetul;
- vrea să poarte scutece;
- vorbeşte ca un bebeluş;
- face pipi pe el;
- vrea biberonul.
Toate aceste comportamente sunt temporare; de aceea, părinţii nu trebuie să răspundă la astfel de cereri. Pot în schimb să „se joace de-a bebeluşul”, adică să îl ia în braţe, să îl legene (cum ar face cu un nou-născut), dar sub formă de joc.
Un alt mod de a compensa acest comportament regresiv este de a-i vorbi despre naşterea sa, despre ce făcea el când era bebeluş, de a-i arăta fotografii/filmuleţe.
Copiii adoră aşa ceva şi în acest fel le daţi ocazia să înţeleagă că acum sunt mari şi capabili să facă multe lucruri pe care frăţiorul sau surioara lor nu le poate face.
Indiferent de formă (agresivitate, gelozie sau regres), mesajul transmis de copil este acelaşi şi este foarte clar: are dificultăţi de adaptare la această nouă situaţie sau are nevoie de atenţie.
Nu este în nici un caz indicat să îl consideraţi pe el vinovat. Este o situaţie firească, de care trebuie să ţineţi cont ca părinte şi să vă modificaţi atitudinea în consecinţă.
