Paste your Google Webmaster Tools verification code here

Tag Archives: adolescent

Tulburari de dispozitie: Tulburarea afectiva bipolara

 bipolar      Dupa cum am specificat si in articole anterioare, acest bloc de afectiuni cuprinde tulburarile in care perturbarea fundamentala este o schimbare in afect sau dispozitie catre depresie (cu sau fara anxietate asociata) sau catre expansivitate.

Continuam catalogarea si explicarea pe scurt a modelelor si categoriilor de tulburari afective cu scopul de a clarifica si corecta diagnosticare, asumare si monitorizare acestei arii de tulburari, dupa cum am spus din ce in ce mai raspandita in randul adolescentilor si tinerilor, cu tulburarea afectiva bipolara: o tulburare caracterizata prin doua sau mai multe episoade in care dispozitia individului si nivelele activitatii sale sunt perturbate semnificativ, aceasta perturbare constand in unele ocazii de crestere a dispozitiei, crestere de energie si activitate crescuta ( denumite clinic manie sau hipomanie) si in alte ocazii de scadere a dispozitiei si energiei si activitate scazute (depresie).

General vorbind, tulburarea bipolara este reprezentata de prezenta a doua stari afective in opozitie, ce se succed brusc. Pentru identificarea cu acuratete a diagnosticelor existente legate de aceasta tulburare, ICD-10 – Clasificarea tulburărilor mentale şi de comportament pune la dispozitie urmatoarele informatii:

Episoadele repetate de hipomanie sau manie sunt clasificate intotdeauna numai ca bipolare.

Putem cuprinde ca afectiune:

Tulburarea afectiva bipolara, episod actual hipomaniacal cu sau fara simptome psihotice, cand individul este hipomaniacal in prezent si a avut cel putin un alt episod afectiv (hipomaniacal, maniacal, depresiv sau mixt) in trecut.

Tulburarea afectiva bipolara, episod actual de depresie usoara sau medie, cand individul este depresiv in prezent, ca intr-un episod depresiv de severitate fie usoara fie moderata si a avut cel putin un episod confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal sau mixt in trecut.

Tulburarea afectiva bipolara, episod actual de depresie severa cu sau fara simptome psihotice, cand individul este depresiv in prezent, ca intr-un episod depresiv sever cu sau fara simptome psihotice  si a avut cel putin un episod confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal sau mixt in trecut.

Tulburarea afectiva bipolara, episod actual mixt cand pacientul a avut cel putin un episod confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal, depresiv sau mixt in trecut, si manifesta in prezent fie o combinatie fie o alterare rapida a simptomelor maniacale si depresive.

Tulburare afectiva bipolara in prezent in remisie, cand pacientul a avut cel putin un episod confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal sau mixt in trecut si in plus, cel putin un alt episod afectiv (hipomaniacal, maniacal, depresiv sau mixt), dar nu sufera in prezent de nicio perturbare semnificativa a dispozitiei si care nu s-a produs de mai multe luni.

       Ar trebui sa fie codificate si monitorizate absolute toate perioadele de remisiune din cursul tratamentului profilactic pentru a ne asigura de eficienta tratamentului.

Meda Doboca

Episodul maniacal: rebeliune adolescentina sau strigat de ajutor?

episod maniacal
     Din ce in ce mai intalnite la adolescenti, tulburarile de dispozitie sau tulburarile afective cum mai sunt cunoscute, sunt totusi greu de identificat ca formula de diagnostic, in aceasta perioada. Totul e pus pe baza teribilismului si non-conformismului tipic varstei, insa din pacate aceste tulburari netratate duc din ce in ce mai des la deznodaminte tragice.

Tulburarile afective intervin ca factori de conditionare patogena a unor boli etichetate ca boli psihosomatice, adica reactii anormale la actiunea patogena a unor factori sau evenimente cu caracter psihotraumatizant.

Din acest motiv, bolile psihosomatice trebuie privite ca fiind reactii la conflicte psihologice interiorizate si se pot manifesta chiar si la varste fragede, in functie de nivelul si intensitatea traumei.

Acest bloc de afectiuni cuprinde tulburarile in care perturbarea fundamentala este o schimbare in trairile individului sau o dispozitie catre depresie a acestuia (cu sau fara anxietate asociata) sau catre expansivitate.

Schimbarea dispozitiei este de obicei insotita de o schimbare la intregul nivel al activitatii; cele mai multe din celelalte simptome sunt fie secundare acesteia, fie usor de inteles in contextul schimbarii in dispozitie si activitate.

Cele mai multe din aceste tulburari tind sa fie recurente, iar debutul episoadelor individuale poate fi deseori legat de evenimente sau situatii stresante ori de stari accesate in concordanta cu evenimente asemanatoare prin diverse aspecte cu cele traumatice.

Catalogare in functie de episodul maniacal individual:

Toate subdiviziunile acestei categorii trebuie identificate numai pentru un singur episod.

Episoadele hipomaniacale sau maniacale la indivizii care au avut unul sau mai multe episoade afective anterioare (depresive, hipomaniacale, maniacale sau mixte) ar trebui sa fie codificate ca tulburari afective bipolare.

Conform Clasificarii Internationale Statistice a Bolilor si Problemelor de Sanatate Inrudite (ICD-10), in episodul maniacal avem cuprinse:

 a. Hipomania

Este o tulburare caracterizata printr-o crestere usoara a dispozitiei, energie si activitate crescute si de obicei, sentimente intense de bunastare si eficacitate atat mentala cat si fizica. Sociabilitatea crescuta, vorbaria, familiaritatea extrema, energia sexuala crescuta si o necesitate scazuta de somn sunt prezente deseori, dar nu intr-o maniera care sa duca la o intrerupere grava a muncii (invatarii, procesului educational sau aplicativ) sau sa rezulte intr-o respingere sociala. Iritabilitatea, vanitatea sau comportamentul grosolan pot lua locul unei sociabilitati mai euforice in general. Perturbarile de dispozitie si comportament nu sunt insotite de halucinatii sau idei delirante.

b. Mania fara simptome psihotice

Dispozitia este crescuta nepotrivindu-se circumstantelor individului si poate varia de la o jovialitate nepasatoare la o agitatie aproape incontrolabila. Expansivitatea este insotita de o energie crescuta, care rezulta in hiperactivitate, presiune de a conversa si o necesitate scazuta de somn. Atentia nu poate fi retinuta si exista deseori o distractibilitate marcanta. Stima fata de sine este deseori ridicata avand idei grandioase si mare incredere in sine. Pierderea inhibitiilor sociale normale poate avea ca rezultat un comportament care este indiferent, imprudent sau neadecvat circumstantelor si nerational.

c. Mania cu simptome psihotice

In plus fata de tabloul clinic descris anterior, sunt prezente idei delirante (de obicei grandioase) sau halucinatii (de obicei voci care vorbesc direct individului) sau agitatia, activitatea motorie excesiva si fuga de idei sunt atat de extreme incat subiectul devine de neinteles sau inaccesibil unei comunicari normale. Simptomele psihotice pot fi conforme dispozitiei sau neconforme acesteia.

     In cadrul tulburarilor de dispozitie, trasarea unei granite clare intre starile de sanatate si afectiune este extrem de dificila, cu atat mai mult atunci cand cei vizati sunt adolescentii, la care inconsistenta comportamentala este definitorie varstei. Daca totusi observati ca modelele de comportament mai nou adoptate afecteaza in mod pregnant viata de zi cu zi a adolescentului dumneavoastra, sprijiniti-l in gasirea solutiei la problemele sale prin intermediul consultatiei psihologice. Psihologul clinician este in masura sa va indrume, in urma evaluarii, in directia optima de urmat pentru depasirea dificultatilor intampinate.

Meda Dobocan

Crescand un preadolescent

preadIti amintesti cat de mult te speria ideea cresterii unui nou-nascut, cand credeai ca nu ai nici cel mai mic habar de cum sa ai grija de o mogaldeata care depinde in totalitate de tine? Ei bine, cel mai probabil acum, cand bebelusul tau a devenit “peste noapte” un preadolescent in adevaratul sens al notiunii, incepi sa ai cu adevarat dubii referitoare la ceea ce stii sau trebuie sa faci. Iti spui ca era floare la ureche atunci, doar tu decideai fiecare actiune si puteai detine controlul tuturor situatiilor ce tineau de cel mic. Pe cand acum, cresterea copilului te supune unor provocari constante, care iti pun la indoiala capacitatile tale de bun parinte.

Preadolescentul este in acea perioada minunata, situata intre granitele copilariei si adolescentei. Si se comporta absolut normal pentru situatia data. E destul de mare sa creada ca poate lua propriile decizii, dar e inca prea tanar sa isi recunoasca limitele. El are nevoie sa se afirme acum, iar viata sociala si pararea celorlalti sunt foarte importante. Tu trebuie sa fii foarte constient de acest lucru si sa nu il blamezi. E nevoia lui naturala de  cautare a individualitatii, de autodescoperire, iar tu trebuie sa ii fii alaturi, sa ii isufli o formare sanatosa, nicidecum sa ii impui un fel de a fi.

Un lucru de care trebuie sa tii cont este faptul ca acest moment al dezvoltarii sale este marcat de subiectivism. Oricat ai incerca tu sa ii explici diverse teorii gen “Daca…atunci”, cel mai probabil vor trece pe langa urechile lui fara sa se lipeasca mare lucru sau ajungeti in mijlocul unei dispute bazate pe contraziceri.

Daca vrei sa aibe efect ceea ce ii transmiti, trebuie fii putin mai smechera decat copilul tau si sa transpui fiecare pledoarie in cuvintele lui. Spre exemplu, atunci cand sunteti la cumparaturi si bineinteles, gusturile voastre in materie de haine potrivite varstei nu sunt deloc pe acceasi lungime de unda, raspunsuri ca:“ Mami, nu iti putem lua hainele astea, fiindca esti prea mic/a sa porti asa ceva “ vor duce probabil la un conflict, pe cand “ Da, sunt frumoase, dar parca le lipseste ceva ca sa te puna in valoare. Nu vrei sa cautam ceva si mai frumos?” va aduce in stadiul negocierii, pentru a colabora in gasirea celor mai potrivite solutii. Aici trebuie sa fie subliniata diferenta dintre maturitatea unui copil si a unui adult. Copilul reactioneaza impulsiv, pe cand adultul detine autocontrolul ce ii permite exprimarea cu tact.

Copilul tau e acum mare si tie iti e greu sa slabesti fraiele. Dar asta nu inseamna ca el nu mai are nevoie de tine, ba dimpotriva. Prezenta ta suportiva si afectiva e absolut vitala pentru buna lui dezvoltare. Permite-i doar un spatiu mai mare al vietii sale private. Vei observa cu cata bucurie va veni de la prietenii lui sa iti povesteasca ce s-a mai intamplat, fiindca se simte valorizat prin acceptarea ta.

Prietenii lui sunt catalizatori, dar tu trebuie sa ii fii ancora!

 Psiholog Cristina Nenciu 

.