Paste your Google Webmaster Tools verification code here

Category Archives: 3) Ingrijirea ta, avand un bebelus

Al patrulea trimestru

bebe sling     Da, da…ati citit bine. Vorbim despre un al patrulea trimestru de purtare a bebelusului, atat de putin cunoscut in acest fel, dar atat de benefic de constientizat astfel pentru buna-crestere si adaptare a micutului bebe in noul mediu in care traieste. Acest al patrulea trimestru reprezinta de fapt primele trei luni de viata ale bebelusului.

Datorita dependentei puternice fata de mama si a trecerii bruste a copilului din mediul intrauterin in mediul extern, trebuie considerata aceasta prima etapa de viata drept o continuare justa a relatiei simbiotice intre mama si bebelus.

Cu ce schimba aceasta perspectiva cresterea pruncului dupa nastere?

 Ideea unui al patrulea trimestru promoveaza continuitatea apropierii dintre mama si copil, indemnand mama sa isi tina bebelusul aproape de ea, aratandu-i micutului ca desi a schimbat mediul, lucrurile se petrec in mare parte in aceeasi formula.

Nu stiu cum se face, dar multi parinti, odata cu nasterea bebelusului incep sa se ingrijoreze de asa-zisa educare a copilului. Iau in calcul tot felul de teorii de crestere a copilului care ii indeamna de la programarea meselor si a somnului, pana la invatarea micutului sa se autolinisteasca. Ori, aceasta abordare a cresterii bebelusului este cat se poate de exagerata, daca luam in calcul faptul ca pana sa se nasca, micutul a fost purtat in permanenta de mama, i s-a asigurat un contact securizant permanent, a mancat si a dormit oricand a avut nevoie. Iar acum, brusc, a trecut intr-o lume in care este pus singur intr-un loc static (patut) si unde lucrurile functioneaza dupa un obicei ciudat, numit de catre adulti “program”. Singurul program care ar trebui sa existe in cazul cresterii bebelusului este acela al nevoilor lui, pentru ca raspunzand la ele atunci cand apar, i se ofera micutului senzatia ca si aici este la fel de acceptat, ingrijit si iubit ca in burtica la mami.

Nu iti fie teama sa porti bebelusul cu tine.

bebe purtatTimp de noua luni te-a insotit in permanenta oriunde ai mers, ti-a trait stilul de viata si a crescut frumos in timp ce tu iti indeplineai sarcinile zilnice. De ce nu ati continua in aceeasi formula? Pentru bebelus asta inseamna normalitate. In primele luni de viata ale bebelusului cele mai mari griji ale mamicilor sunt acelea de a nu raspunde la timp nevoilor copilului sau de a-l neglija, fara voie, in timp ce intreprind altceva. Tinandu-l alaturi de tine vei ii vei simti fiecare miscare, fiecare scancet, nemaiexistand riscul de a-l neglija. Ca sa nu mai vorbim de legatura puternica de atasament ce se va crea intre mama si copil.

Cat despre riscul de rasfat sau de dependenta creata fata de mama, nici nu se pune problema. La bebelusi nu exista notiunea de rasfat, ci doar de iubire. Iar iubirea in exces nu poate sa ii cauzeze micutului decat puternice sentimente de siguranta si acceptare.

Bineinteles, aceasta abordare nu presupune privarea bebelusului sau a mamei de libertate, aceasta simbioza nefiind permanenta, ci mai mult un ritual de facilitare a adaptarii copilului la noul mediu in care va creste.

Psiholog Cristina Nenciu

Anatomia unei casnicii fericite

cuplu    Satisfactia maritala sau divortul nu tin de noroc sau de soarta, cum ar spune unii, ci sunt fenomene inalt predictibile. In cadrul consilierii de cuplu, un bun psiholog poate identifica cu usurinta rata de succes al unui mariaj. Dr. John Gottman, cel mai renumit cercetator la ora actuala in domeniul mariajului si a parentalitatii, ne ajuta sa intelegem ca relatiile intime puternice se bazeaza pe urmatorii patru factori importanti: Prietenia, Intimitatea emotionala, Stilul conflictual si Visele impartasite.

Atunci cand casnicia este bazata pe prietenie, te bucuri de compania partenerului si il admiri pentru ceea ce este. Timpul petrecut impreuna este unul placut si distractive. Cooperati bine in negocierea sarcinilor zilnice, pentru ca va leaga sentimente de corectitudine si respect.

Dar prietenia fara intimitate emotionala duce la o convietuire asemanatoare celei cu un “coleg de camera” sau atunci cand sunt copii implicati, sunteti parteneri intr-o aventura a responsabilitatilor de parinte. Este, bineinteles, o aventura implinitoare pentru rolurile de parinti, dar nu sustine un mariaj fericit. Intimitatea emotionala implica o conectare zilnica sau saptamanala la un nivel mult mai profund. Impartasirea reciproca a trairilor si consolidarea atractiei sunt indici de sanatate emotionala. Iar un procent de 15-20% din intimitatea emotionala depinde de intimitatea sexuala.

Conflictele maritale sunt cele care umbresc fericirea unei casnicii. Dar nu ele in sine duc la separare sau divort, ci stilurile conflictuale adoptate de parteneri. Conflictele sunt prezente in orice casnicie. Am fi absurzi sa nu recunoastem acest lucru. Iar secretul unui mariaj functional consta tocmai in a sti cum sa depasim aceste piedici. Inchiderea in sine, criticile, atacurile, defensive, mandria sau injuriile sunt caracteristicile acelor stiluri conflictuale care mai devreme sau mai tarziu vor duce la destramarea cuplului.

In cele din urma, visele impartasite iau forma lipiciului ce incheaga si dau directia potrivita de-a lungul anilor unei casnicii. Visele si telurile impartasite ne inspira in crearea unui orizont comun. Acest lucru nu presupune renuntarea la propriile vise, ci pe alocuri sa facem ca aceste vise sa se intersecteze cu ale partenerului, pentru ca dorinta si pasiunea din cadrul casniciei sa dureze o viata.

A intretine o casnicie durabila, functionala si fericita nu este deloc un lucru usor. Iar a astepta ca aceasta sa mearga de la sine este din start un pas gresit. Ca partener ai datoria de a te devota si a-ti folosi toate resursele pentru a crea armonie in caminul tau. Acum stii de unde sa incepi, asa ca nu uita: prietenie, intimitate emotionala, stil conflictual si vise comune!

Psiholog Cristina Nenciu

Chiar tu esti o super mami!

super mamiFiecare femeie ajunge la un moment dat sa se gandeasca si sa analizeze daca e pregatita sau nu sa devina mama. Are grija sa isi construiasca mediul favorabil cresterii unui copil, prin obtinerea unui loc de munca bun, a unui sot grijuliu si iubitor, a unui camin confortabil, insa aceste aspecte palesc in fata grijii de a nu fi o mama buna. Cate femei nu isi pun problema: ” Oare o sa fiu o mama buna?”, “O sa stiu de ce are nevoie copilul meu?”, “Daca nu imi dau seama de ce plange?”, “Cum o sa ma descurc si cu bebelusul si cu treburile prin casa, si cu munca?”. Ei bine, nimeni nu se naste pregatit si invatat, insa poate deveni astfel. Un lucru este cert: cu cat se apropie femeia gravida de termenul nasterii, un al saselea simt pare sa se dezvolte, permitandu-i acesteia sa fie mai calculata si capabila de a face fata noii situatii cu mult tact. Acest fenomen se numeste “Baby brain” si se explica prin schimbarile hormonale atat de criticate de femeile gravide.

Ce presupune mai exact acest fenomen?

In timpul sarcinii, oricat de ciudat vi s-ar parea, creierul gravidei se contracta, scazand in volum. De aici pleaca toate problemele la nivel cognitiv, pe care le intampini in perioada sarcinii. Astfel ca nu trebuie sa te mire daca iti uiti telefonul in congelator sau pleci cu telecomanda in geanta. I se poate intampla oricui…este gravid. Aceasta schimbare permite creierului sa se odihneasca intr-un mod sanatos pe parcursul sarcinii.

Frumusetea fenomenului vine dupa nastere, cand decontractarea creierului aduce un aport in volumul acestuia, lucru ce se traduce in plan cognitiv printr-o usoara sporire a IQ-ului.

De ce se intampla acest lucru? Pentru ca pana sa il tii in brate pe cel mic, nu a depins nimeni in totalitate de tine, iar atentia ta nu a trebuit sa fie permanent distribuita decat intr-o singura directie…a nevoilor tale. Acum totul se imparte la minim doi si tu poti face asta cu brio.

Iar daca sotul tau se minuneaza de abilitatile tale de Napoleon renascut, fiindca in timp ce la telefon prietenele tale te pun la curent cu noutatile, ai si mancarea aproape facuta, pe foc, iar copilul e curat, hranit si vesel, tu poti zambi in coltul gurii fiindca stii prea bine ca acum esti… o super mami!

Psiholog  Cristina Nenciu

Cum facem fata bebelusului?

Ce puteti face daca va simtiti depasiti de situatieSe intampla extrem de des ca parintii sa isi faca foarte multe griji crezand ca nu vor fi capabili sa raspunda corespunzator nevoilor copilului lor si sa se simta depasiti de situtaie. Lipsa de incredere, descurajarea, senzatia ca sunt singuri, tristetea, sentimentul „ca nu mai poti” sunt reactii normale, fiind de fapt aspecte ale procesului de invatare de a fi parinte.

Idei bune pentru aceasta etapa

  1. Nu va izolati in casa si mai ales nu va rupeti de lumea exterioara

  2. Nu va izolanti in casa ca intr-un „bol de sticla”, deoarece limitand contactele cu prietenii si parintii, pot fi totusi o sursa de ajutor si de sfaturi pretioase uneori.

  3. Nu ezitati sa cereti ajutorul celorlalti atunci cand aveti nevoie de ajutor sau cand ceva nu intelegeti

  4. Un sugar nu doarme noaptea decat din a treia sau a patra luna. Noptile nedormite ii vor impiedica sigur pe parinti sa isi duca la bun sfarsit treburile zilnice, de aceea se vor simti depasiti si obositi. Nu trebuie sa aveti retineri in a accepta sau a cere ajutorul pentru sarcini precum menajul, spalatul, gatitul…Poti sa-ti angajezi o menajera sau poti ruga o prietena, soacra sau mama sigur vor dori cu ardoare sa va ajute in aceasta perioada. Un mediu asa cum il stiati voi inainte de a veni pe lume cel mic, nu poate fi decat benefic pentru moralul vostru.

  5. Ingaduiti-va mici „escapade”, nu va neglijati viata de cuplu, iesiti la masa in oras, la film etc
  6. Incercati sa faceti un program de iesiri, cu copilul. Acest lucru este recomandat mai ales atunci cand parintii se simt epuizati sau nu mai reusesc sa tina situatia sub control (bebelusul nu se opreste din plans). Aerul proaspat si lumina naturala va vor reda cu siguranta energia si vor avea un efect reconfortant, atat pentru voi, cat si pentru copil.
  7. Atentia la propria sanatate , de multe ori mult prea des unii parinti au tendinta de a sacrifica totul, inclusiv propria sanatate. De aceea va garantam ca niste parinti epuizati sau bolnavi nu vor putea avea grija de copil asa cum trebuie.
  8. Acceptati-va limitele si evitati obiectivele prea ambitioase. Multi parinti sunt exigenti cu ei insisi, vor doar ce este mai bun sau doresc ca totul sa fie perfect (ca bebelusul lor sa doarma toata noaptea de la 2 luni, sa mearga in picioare de la 10 luni, sa nu mai aiba nevoie de scutece la 12 luni…). Cu asteptari atat de mari, riscati sa creati o presiune inutila, atat pentru voi, cat si pentru copil, si sa fiti dezamagiti.

Continuarea:    Si cel mai important….

Vizitati cresa inainte de a inscrie copilul!

Atunci când aţi găsit creşa care vă convine, este foarte important să o vizitaţi. Veţi putea astfel să întâlniţi persoana sau persoanele care se vor ocupa de copilul dumneavoastră şi să verificaţi dacă puteţi stabili o legătură bazată pe încredere. Nimic nu poate egala prima impresie pe care o are părintele în timpul vizitei. Personalul zâmbeşte, vi se prezintă mediul în care va evolua copilul, vi se explică cu pasiune cum decurge o zi sau ce activităţi speciale îi vor fi propuse copilului?
Această vizită vă va permite de asemenea:
• să vedeţi care este atitudinea personalului faţă de copii;
• să observaţi reacţia sau atitudinea copiilor la intervenţiile educatoarelor (ar trebui să se simtă în largul lor);
• să verificaţi limbajul şi modul de a se adresa copiilor (cu respect, cu prietenie);
• să vedeţi dacă micuţii de acolo par fericiţi şi relaxaţi;
• să inspectaţi spaţiul (curăţenia, organizarea, siguranţa);
• să examinaţi dotările (spaţii de joacă, jucării/cărţi disponibile) ;
• să puneţi întrebări suplimentare despre metodele de intervenţie etc.

Ce este baby blues?

Baby blues (sau sindromul celei de-a treia zile) este numele dat indispoziţiei trecătoare, frecvente, care survine după naşterea bebeluşului (între a treia şi a zecea zi de la naştere).

Nu este vorba de o boală, ci de o consecinţă naturală a scăderii drastice a nivelului unor hormoni. Mamele nu ar avea aşadar de ce să se învinovăţească pentru această stare, căci ar trebui să dispară cu timpul. Baby blues-uleste diferit de depresia post-partum, mai puţin frecventă şi mai gravă (deşi 10-20% dintre stările de baby bluesse transformă în depresie).

Simptomele baby blues-uluisunt adesea similare cu cele ale depresiei: iritabilitate, crize frecvente de plâns, angoasă (în legătură cu bebeluşul), tristeţe, oboseală extremă, pierderea motivaţiei, hipersensibilitate, anxietate, insomnie. În cele mai multe cazuri, aceste simptome dispar în câteva zile. Dacă, în schimb, indispoziţia durează mai mult de 15 zile, trebuie luate măsuri de precauţie, inclusiv un consult specializat, pentru a vă asigura că nu este vorba de o depresie, caz în care e nevoie de sprijin şi monitorizare.

Potrivit anumitor cercetători, între 30 şi 80% dintre femei prezintă simptome ale baby blues-ului.Acestea apar de obicei între a doua şi a zecea zi de la naştere. Este demn de reţinut că de cele mai multe ori această stare este trecătoare şi nu depăşeşte două-trei zile (ajungând uneori la una până la două săptămâni).

Această stare este prin urmare mult mai frecventă decât ar crede unii, fiind de asemenea o sursă importantă de vinovăţie pentru tinerele mame.

 

Relaxeaza-te ca sa nu clachezi

Confruntaţi cu nenumăratele îngrijiri şi cu atenţia permanentă de care are nevoie nou-născutul, unii părinţi au tendinţa de a sacrifica totul, inclusiv propria sănătate.

Se înţelege de la sine că nişte părinţi epuizaţi sau bolnavi nu vor putea avea grijă de copil aşa cum trebuie. Este aşadar important să rămâneţi receptivi la propriile nevoi şi să profitaţi de orice ocazie pentru a mai recupera din somnul pierdut sau pentru a vă ocupa de dumneavoastră… chiar şi neglijând menajul sau alte sarcini cotidiene, dacă altfel nu se poate.

Încercaţi să va faceţi un program zilnic de ieşiri (să vă plimbaţi cu copilul etc).

Acest lucru este recomandat mai ales atunci când părinţii se simt surmenaţi sau nu mai reuşesc să ţină situaţia sub control (de exemplu, atunci când bebeluşul nu se opreşte din plâns).

Aerul proaspăt şi lumina naturală vă vor reda cu siguranţă energia şi vor avea un efect reconfortant, atât pentru dumneavoastră, cât şi pentru copil.

Trucuri ca sa rezisti

Nu-i deloc usor sa fii parinte… Iata cateva solutii posibile care va pot ajuta pentru a face fata dificultatilor:
•    Nu va rupeti de lumea exterioara
Nu este indicat sa rupeti legatura cu ceilalti, izolandu-va in sanul familiei ca intr-un „clopot de sticla”. Multi parinti isi doresc sa traiasca aceasta „simbioza” cat mai intens cu putinta, limitand astfel contactele cu prietenii si parintii, care ar putea totusi sa fie o sursa de ajutor si de sfaturi pretioase.
•    Nu ezitati sa cereti ajutorul celorlalti
Un sugar nu doarme noaptea decat din a treia luna, uneori chiar de mai tarziu. Noptile nedormite ii vor impiedica adesea pe parinti sa isi duca la bun sfarsit nenumaratele treburi zilnice. In consecinta, se simt depasiti si obositi. De aceea, nu trebuie sa aiba retineri in a accepta sau a cere ajutorul pentru sarcini precum menajul, spalatul, gatitul. Se poate angaja si o menajera, in functie de venituri. Un mediu bine organizat, ordonat si curat nu poate fi decat benefic pentru moralul parintilor, care se vor putea astfel concentra mai bine asupra ingrijirii bebelusului.
•    Iesiti la aer de cate ori puteti!
Invitati-va prietenii la plimbare sau acceptati invitatiile lor. Nici nu stiti cat de bine va poate face o plimbare in natura.

Ce e dupa entuziasm

Etapa emotionala cea mai obisnuita pe care o traverseaza mama, dupa bucuria si entuziasmul nasterii copilului, este melancolia si instabilitatea psihica. Fenomenul de depresie a lauzei se intalneste la un numar foarte mare de femei si dureaza aproximativ o luna. Se manifesta prin oboseala, insomnie si descarcari violente de plans, enervare, lipsa poftei de mancare, frica si lipsa increderii in sine, stres si contestarea propriei capacitati de a face fata cerintelor noului rol de mama, nelinistea ca nu mai este atragatoare, fapt care este trait ca un insucces personal. O mama care sufera de depresie da o importanta exagerata oricarui fleac, se simte incapabila sa aiba grija de ea insasi, se considera vinovata, poate fi deznadajduita si incapatanata; toate acestea se pot rasfrange si in purtarea ei cu nou-nascutul. Pentru numeroase femei, in special cele care dedica o parte importanta a vietii lor carierei profesionale, perioada de dupa nastere poate sa aduca o criza a identitatii si a autoaprecierii.