Paste your Google Webmaster Tools verification code here

Category Archives: Somn

Cand trebuie sa ne ingrijoreze frecventa cosmarurilor?

In mod normal, spre varsta de 5 sau 6 ani, copilul incepe sa faca diferenta intre vis si realitate. Apoi, de la 7-8 ani, cosmarurile se vor reduce si vor fi din ce in ce mai rare catre varsta de 9 ani.

Daca totusi copilul are multe cosmaruri in mod constant (cronic), acesta poate fi un semn de depresie sau poate indica anumite probleme emotionale.

Ar trebui atunci sa va ganditi la situatiile stresante sau emotionale prin care trece copilul si, poate, sa cereti ajutorul celorlalti pentru a determina cauzele si a diminua efectele acestora asupra copilului.

 

Panicile nocturne

In timp ce cosmarurile ii sperie pe copii, panicile nocturne ii inspaimanta mai ales pe parinţi, prin intensitatea cu care se manifesta: copilul se agita, se ridica in fund, se arunca din pat urland, se balbaie, tipa, pare sa aiba halucinatii; arata terorizat, este transpirat, are ochii deschisi, dar nu va vede.

Pe scurt, pare sa fie intr-o alta lume si nu ajuta la nimic sa incercati sa-l treziti. In astfel de cazuri, nu trebuie să intrati in panica (sau sa patrundeti in visul copilului) si sa il bruscati, vrand cu orice pret sa-l treziti. Trebuie pur si simplu sa ii vorbiti calm, sa il linistiti. Respiratia ii va reveni la normal si va adormi la loc in cateva minute, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat si fara sa-si aduca apoi aminte de acest episod.

Cu toate ca multi parinti sunt de obicei ingrijorati de aceste manifestari nocturne, trebuie sa retineti ca la varsta mica ele sunt normale si ca nu pun in pericol sanatatea copilului. Ele nu necesita tratament sau consultatii, decat daca se repeta pe o durata mai lunga (de mai multe ori pe saptamana, timp de mai multe luni).

 

Somnambulismul

Deşi somnambulismul este mai frecvent la copiii între 6 şi 10 ani (mai ales la băieţi), el se poate manifesta ocazional încă de când învaţă să meargă. Copilul începe atunci să hoinărească, puţin stângaci, cu ochii deschişi, dar având aerul că doarme, făcând toate acestea foarte liniştit. Nu este deloc indicat să treziţi un copil somnambul. Trebuie mai curând să îi vorbiţi cu blândeţe şi să îl conduceţi înapoi în camera sa. Nu se va opune şi va adormi din nou repede, fără ca a doua zi să-şi amintească ce s-a întâmplat.

Cum să liniştim copilul după un vis urât? Trebuie pur şi simplu să faceţi ceea ce fac din reflex majoritatea părinţilor: să îi vorbiţi calm, luându-l în braţe, să îi spuneţi că a visat urât şi că în realitate nimic din ceea ce a visat nu există sau nu s-a produs. Nu trebuie să neglijaţi temerile copilului, care simte o reală nevoie de a fi în siguranţă, fără ca totuşi să vă lansaţi în ample şi îndelungi explicaţii sau să îi cereţi să vă povestească în detaliu coşmarul, stricându-i de tot somnul. Este mai bine să reveniţi asupra subiectului a doua zi dimineaţă… dacă micuţul îşi aduce aminte visul!

 

Somnul si visele cu incarcatura negativa

Dacă în prima copilărie somnul nocturn este caracterizat prin debut rapid (în condiţii de igienă şi alimentaţie), cu câteva episoade scurte de veghe, între 3 şi 6 ani evoluţia este diferită.

Acum somnul de noapte este profund, fără întreruperi, ceva mai scurt şi se asociază cu o perioadă de somn diurn. Copii adorm mai greu, este evidentă dorinţa de prelungire a stării de veghe („soluţia” este „mama îmi este sete” sau „mama îmi este foame”, orice stratagemă este utilă si utilizată).
Visele sunt de două tipuri: cu încărcătură negativă şi coşmaruri.

Visele cu încărcătură negativă, sau ”visele urâte”, apar de obicei la începutul nopţii. La nivel comportamental ele sunt vizibile astfel: copilul se scoală, plânge dar se linişteşte sub protecţia mamei, adoarme şi a doua zi nu-şi aminteşte evenimentul nocturn. Visele cu încărcătură negativă se asociază cel mai frecvent cu o serie de evenimente importante, pozitive sau negative, care au apărut pe parcursul zilei.

Cosmarurile si somnambulismul

La copiii cu vârsta între 3 şi 6 ani coşmarurile apar de obicei dimineaţa, sunt repetitive şi se memorează, copilul le poate povesti.

Dacă un coşmar persistă mai mult de trei nopţi, atunci el reprezintă un indicator clar al prezenţei unei surse de stres în familie. Noctambulismul/somnambulismul este prezent la aproximativ 15% dintre copiii normali, se manifestă sub forma vorbitului în somn (fără a fi un „discurs” clar) şi/sau a deplasărilor nocturne.

Deplasarea nocturnă evoluează în felul următor: în somn, fără să fie conştient, copilul se ridică din pat, ochii sunt semideschişi (stare de semiveghe), merge „cu grijă” ocolind posibile surse de accidente, astfel încât în mod obişnuit nu se loveşte.

Aceste comportamente sunt în majoritatea cazurilor urmările unor trăiri puternic încărcate afectiv de pe parcursul zilei, dar pot fi şi simptom al unei tulburări psihice mai grave.

Ce este atacul de panica?

     Atacul de panica este unul din tipurile de anxietate care are ca si simtomatologie atacuri scurte sau bruste de teroare, acestea conduc la tremuraturi, confuzie, ameteala, greata si dificultati de respiratie.

Atacurile de panica tind sa apara brusc si sa treaca dupa 10 minute sau pot ajunge sa dureze ore.

Atacurile de panica apar, de obicei, dupa experiente infricosatoare sau stres prelungit, dar pot fi si spontane.

Un atac de panica conduce la alte atacuri viitoare, care pot determina modificari drastice de comportament.

Simptome care pot sa apara in timpul unui atac de panica:

• greata/jena abdominala

• transpiratii

• batai puternice si neregulate ale inimii

• tremuraturi ale muschilor

senzatie de sufocare

• ameteli si senzatie de lesin

• frica de a muri

• frisoane sau valuri de caldura

Ce este fobia?

Fobia este o frica irationala si evitarea unui obiect sau situatie. Fobiile sunt diferite de atacurile de anxietate daca ar fi sa dam o definitie generalizata am putea spune ca, fobia are ca raspuns teama identificata cu o cauza specifica.

Teama pot fi recunoscuta ca irationala sau inutila, dar persoana care sufera de fobie este in imposibilitatea de a controla rezultatele anxietatii sale. Stimuli fobiei poate fi la extrem de variate si pot fi situatii, animale, sau obiecte de zi cu zi. De exemplu, agorafobie apare atunci cand se evita un loc sau situatie.

Simptomele fobiei:

* Transpiratii, greata

* Palpitatii si cresterea ritmului cardiac

*Ameteala, pierderea echilibrului

Tipuri de fobii

Exista foarte multe tipuri de fobii, mai los sun clasificate in functie de tema principala a fobiei

* Fobii sociale, teama de diverse situatii sociale – teama de a vorbi in public, de a socilaiza

* Agrofobii – teama de a ramane blocat intr-un loc Fobii specifice – teama de diverse lucruri sau obiecte (teama de gandaci, vant, cutremur etc)

* Teama de animale – teama de serpi, rozatoare, paianjeni

* Teama medicala – teama de a vedea sange, teama de injectii, de medici etc

* Teama de diverse situatii – teama de a merge pe poduri, de a pleca de acasa, teama de a conduce etc.