Paste your Google Webmaster Tools verification code here

Category Archives: 2) ADHD

Proiectul „Incluziunea scolara a copiilor cu TSA şi cu ADHD”

Banner AGTÎncepând cu luna decembrie 2015, Asociaţia Gardienii Terrei demarează un nou proiect derulat cu sprijinul companiei ING Bank. Proiectul poartă denumirea „Incluziunea şcolară a copiilor cu autism şi ADHD” şi se desfăşoară în oraşele Constanţa şi Tulcea în perioada decembrie 2015-iunie 2016.

100 de cadre didactice din învăţământul preşcolar şi cel primar din oraşele Tulcea şi Constanţa vor beneficia de instruire în cadrul acestui proiect.

Scopul proiectului este de a creşterea gradul de incluziune şcolară a copiilor cu TSA (tulburare de spectru autism) şi ADHD (tulburarea hiperkinetică și/sau deficit de atenție) prin familiarizarea cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi cel primar cu specificul acestor tulbuări şi cu metodele de intervenţie specifice la clasă.

Citește tot….

Probleme de concentrare: La ce le zboara gandul copiilor?

atentie “Vorbesti cu peretii” sau “ii intra pe o ureche si ii iese pe cealalta”, de cate ori nu s-a intamplat sa te simti astfel in momentele in care incercai sa ii comunici ceva copilului tau? Astazi ne vom schimba tactica de abordare a lipsei de atentie a copiilor.

Ceea ce trebuie numaidecat sa evitam in incercarea de a-i face pe copii sa fie atenti este sa le atragem atentia intr-o maniera critica sau sa transformam acea clipa intr-un moment jenant pentru ei. In urma acestei maniere de abordare nu reusim decat sa ii deconcentram si mai mult. Cine mai poate acorda atentie actiunilor intreprinse atunci cand este suparat?

Micutii nazdravani au nevoie ca tu sa intelegi ca in acele clipe in care tu crezi ca ei nu se concentreaza, ei chiar se concentreaza, dar in alta directie decat cea in care ai vrea tu. Intelegand acest aspect, ne ramane doar sa profitam de energia lor de concentrare din directia de interes pentru ei si sa o orientam spre actiunea asupra careia ei trebuie, la acel moment, sa fie atenti.

  1. Uneori copii nu sunt atenti datorita faptului ca nu au incredere in abilitatile lor. Teama de a esua sau de a se face de ras il indeamna pe copil sa renunte la a incerca sa mai depuna vreun efort in sensul atentiei. Astfel el isi va salva demnitatea spunandu-si “Am esuat pentru ca nici macar nu am incercat.” Pentru a ajuta un copil aflat in aceasta situatie ii puteti canaliza entuziasmul fata de un erou preferat, spre exemplu Spiderman, spunandu-i sa se prefaca a fi aceasta: sa mearga si sa vorbeasca precum el. Punandu-se in pielea personajului, copilul va experimenta increderea de care eroul da dovada, i se va ridica moralul si se va putea dedica sarcinilor avute, avand un fundament de incredere in sine.
  2. Atunci cand copilul are o dizabilitate si traieste emotii contradictorii fata de capacitatile lui, lucru ce ulterior duce la renuntarea implicarii lui in anumite sarcini, puteti apela din nou cu incredere la eroul preferat. Puneti copilul sa isi imagineze cum ar fi daca, Harry Potter spre exemplu, s-ar fi dat batut si nu s-ar fi luptat cu toate obstacolele pe care le-a depasit. Ambitia copilului poate fi usor stimulata prin punerea in aceeasi categorie cu eroii lui preferati, avand in acel moment sentimentul ca si el este o persoana deosebita, cu puteri deosebite.
  3. Observa la ce acorda atentie copilul tau atunci cand nu se concentreaza la ceea ce ii ceri si apreciaza-l pentru ce i-a starnit interesul. Spre exemplu in timpul temelor, tu ajungi sa citesti singur cerintele, iar copilul este acaparat de stirile sportive de la televizor. Admira-l pentru interesul acordat sportului, pentru faptul ca apreciaza miscarea si efortul depus de sportivi, iar prin cuvintele tale de lauda nu faci decat sa ii redirectionezi atentia spre tine si spre actiunea intreprinsa de voi.

Important este sa iti observi copilul si sa fii constient cat poti de ceea ce traieste el in diverse momente. Sa fii atent la ce este el atent, reprezinta principala strategie. In acest fel ajungi sa il cunoasti si sa ii intelegi manifestarile. Principiile de baza ale schimbarii constau in mentinerea unei perspective pozitive asupra copilului tau si rezonarea la acelasi nivel cu el. Prin sustinerea si valorizarea centrelor lui de interes poti transforma deficitele copilului in puncte forte.

Psiholog Cristina Nenciu

Minunile hidroterapiei: terapie prin sursa vietii

hidroterapia     Apa este sursa vietii. Fara ea, oamenii si celelalte fiinte nu ar putea supravietui. Hidroterapia sau terapia prin apa inseamna reabilitare prin utilizarea apei. In unele tari hidroterapia este vazuta ca o parte vitala a medicinii conventionale. De o reala importanta este pentru persoanele cu diverse forme de arsuri, apa rehidratand pielea si ajuta la o mai buna recuperare. Reabilitarea nu se refera doar la persoanele cu nevoi speciale, ci este valabila pentru fiecare dintre noi, de la nou nascuti la pensionari, prin faptul ca pe langa efectul fizioterapeutic, ajuta la recuperarea echilibrului psihologic si emotional.

Mediul acvatic in care se desfasoara aceasta terapie reprezinta stimulul necesar pentru detasarea de cotidian. Apa ia greutatea “de pe umerii” persoanei si o sustine in procesul de echilibrare generala.

In acest articol insa, ne vom referi la beneficiile terapiei prin apa pentru copii.

Copiii mici si foarte mici

Pentru copiii foarte mici, apa are mare impact pozitiv. Mediul acvatic reface lagatura inconstienta cu mediul placentar intrauterin. Din aceasta cauza multi specialisti recomanda nastera in apa, unde trecerea copilului din mediul intrauterin in cel extern nu mai reprezinta un soc atat de puternic pentru bebelus.

Este important de precizat ca bebelusii au o serie de reflexe innascute, care cu timpul vor fi inlocuite de actiunile voluntare, dar in primele luni de viata le ofera ocazia oportuna de deprindere a diverselor abilitati. Printre acestea se afla si reflexul scafandru: acest reflex este prezent la bebelusii de pana la 2-3 luni sau chiar mai mult daca sunt dusi la inot si duce la inchiderea automata a cailor respiratorii la contactul cu apa.

Pentru bebelusi, apa este sursa deprinderii cu usurinta a achizitiilor motorii, fiindca preia o mare parte din greutatea corporala, inlesnind miscarile. Odata obisnuit piticul cu miscarea agila din apa, pe uscat se va folosi de satisfactia data de mobilitatea in apa, incercand sa reproduca miscarile. Astfel ca sansele de a merge mai repede si de a avea o mai buna coordonare corporala cresc considerabil.

Iar pentru parinti, terapia prin apa a copilului este o sursa de liniste. Facilitarea contactului cu apa cat mai timpuriu va va scapa de multe griji pe viitor, pentru ca micutul va avea o deprindere naturala de dominarea a apei.

Copiii cu diverse afectiuni

ADHD si Autism

Pentru acesti copilasi, hidroterapia poate fi o mina de aur. Apa in sine reprezinta un stimul puternic, care in momentul in care te inconjoara nu iti mai permite sa te concentrezi la altceva. In consecinta, pentru copiii cu tulburare de atentie sau de concentrare, a se afla intr-un bazin cu apa este lectia necesara de concentrare intr-o singura directie. Ii ajuta sa se relaxeze, sa se destinda si sa fie mai receptivi la mediul extern. Pentru spectrul autist pe de alta parte, mediul acvatic diminueaza frecventa stereotipiilor, faciliteaza contactul vizual si ajuta in egala masura la o mai buna receptivitate.

Copiii cu tulburari neuromusculare

Pentru aceasta categorie, rezultatele hidroterapiei sunt cele mai elocvente. Sustinerea data de apa favorizeaza inainte de toate miscarea libera, care pe uscat este mult mai dificil de realizat, fortifica rezistenta musculara si imbunatateste functia pulmonara. Totodata creste imaginea de sine, prin deprinderea capacitatii de miscare, scade anxietatea si asigura o stare de bine generala.

     Terapia prin apa trebuie asistata de un specialist in domeniu, care va sti exact ce sa urmareasca pentru fiecare copil in parte. In acelasi timp prezenta parintelui alaturi de copil este extrem de benefica, facilitandu-se crearea unei legaturi mai puternice intre parinte si copil prin petrecerea unui timp de calitate impreuna.

Ziua mondiala a apei…..citeste mai mult…

ADHD-ul nu este un capat de lume

hiperactivitate       Copiii cu deficit de atentie si hiperactivitate au in general probleme in indeplinirea functiilor executive, precum capacitatea de a planifica, de a organiza, de a-si controla impulsurile si de a duce sarcinile la bun sfarsit. Acest lucru inseamna ca parintele trebuie sa preia aceste functii si sa ofere copilului orientari suplimentare, sprijinindu-l in procesul de dobandire treptata a acestori abilitati de conducere.

Desi simptomele ADHD sunt dificil de gestionat, trebuie sa fiti constienti de faptul ca toate aceste manifestari ale copiilor sunt lipsite de vointa. Ca orice copil normal si cel cu ADHD isi doreste sa stea linistit pe scaun, sa invete o poezie cu usurinta, sa isi poata face curat in camera sau sa asculte de parinti.

Pentru cei care au ADHD este la fel frustrant ca pentru cei care interactioneaza cu acestia. Avand tot timpul acest aspect in minte ne va fi mult mai usor sa raspundem copilului intr-un mod pozitiv si suportiv.

Foarte important este sa fiti contienti de faptul ca prezenta unui copil cu ADHD aduce cu el anumite restructurari in conceptia de “crestere si educare”, datorita atitudinilor sale specifice:

– Adesea nu “aude” instructiunile pe care i le dai, astfel incat nici le respcta. Intreaga comunicare in prezenta lui trebuie bazata pe multa rabdare si perseverenta.

– Este usor de distras si dezorganizat, punandu-i pe cei de langa el in postura de a astepta de multe ori dupa el;

– Incepe proiectele si uita sa le mai termine. Trebuie sa fii acolo,langa el, pentru a-i aminti ce are de facut;

– Intrerupe adesea conversatii si cere atentie in momente neportivite;

– Poate vorbi inainte de a gandi, spunand uneori lucruri lipsite de tact sau chiar jenante;

– Poate fi dificil de culcat, avand un ritual al somnului destul de obositor.

Sfaturi utile pentru parinti:

– urmati un stil de viata sanatos si optimist: cand ai grija de tine esti mai capabil sa ai grija de copil;

– stabiliti o structura clara pe care sa o urmati: rutina, termenele fixe, programele simple, mediul organizat si linistit pot face minuni;

– stabiliti reguli si asteptari concrete: folositi-va de un sistem de recompense, stimulenti si consecinte;

– incurajati miscarea, somnul si o alimentatie sanatoasa;

– invatati-va copilul sa socializeze: animalele de companie pot fi ajutoare foarte bune in a invata despre grija, responsabilitate si apartenenta.

Sa retinem deci, ca tot ceea ce copilul cu ADHD face nu este cu rea vointa si nu tine de capacitatile lui de control. A-l mustra constant pentru ceea ce face ii sporeste frustrarea deja resimtita de pulsiunile lui. Cum abilitatile ca rabdarea, organizarea si atentia, micutul nu le detine, ramane in datoria parintelui, care stapaneste aceste capacitati, sa isi invete copilul ce inseamna acestea si cum sa le puna in practica.

Cu multa rabdare, compasiune si sprijin din plin, puteti gestiona ADHD-ul, oferindu-i micutului o copilarie fericita in timp ce se bucura de un camin stabil si armonios.

Psiholog Cristina Nenciu

Deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD)

       Deficitul de atentie si hiperactivitate, sau ADHD, este o afectiune biologica a creierului despre care se crede ca este cauzata de un dezechilibru intre o parte dintre neurotransmitatorii creierului. Acestia sunt substante folosite pentru a trimite semnale intre celulele nervoase. ADHD este una dintre cele mai comune afectiuni intalnite in copilarie si adolescenta. Afectiunea este caracterizata prin hiperactivitate sau comportament impulsiv si deficit de atentie, probleme care nu pot fi explicate de nici o alta afectiune psihica si nu sunt in legatura cu abilitatile intelectuale ale copilului sau cu stadiul de dezvoltare.

Cine are ADHD?

  • Se estimeaza ca 3 pana la 7% dintre elevi pot suferi de ADHD.
  • Dovezile sustin faptul ca baietii sunt de trei ori mai predispusi decat fetele sa aiba ADHD,ducand astfel la un procentaj crescut.
  • ADHD poate fi mostenit genetic. Daca intr-o familie unul dintre copii sufera de ADHD, exista 30-40% sanse ca fratele sau sora sa aiba aceeasi afectiune. Mai mult de jumatate dintre adultii care au ADHD vor avea copii cu ADHD.
  • Expertii estimeaza ca pana la 60% dintre copiii cu ADHD vor avea boala si la maturitate.

Care sunt simptomele ADHD?

ADHD este o afectiune dimensionala, adica se poate manifesta sub forme usoare, moderate sau grave.

  • Simptomele de baza ale bolii includ hiperactivitatea sau comportamentul impulsiv si deficit de atentie. Majoritatea celor care sufera de ADHD pot manifesta un mix de simptome (tipul combinat), iar altii pot avea doar un singur simptom (“tipul predominant impulsiv” sau “tipul predominant neatent”).
  • Pentru a intruni criteriile standard de diagnosticare, o parte din simptomele ADHD ar trebui sa apara pana la varsta de 7 ani, sa cauzeze probleme si sa persiste cel putin sase luni, pana la depasirea stadiului normal pentru varsta respectiva.

Simptome de neatentie

  • Incapacitatea de a da atentie detaliilor
  • Dificultati in mentinerea atentiei in timpul indeplinirii sarcinilor sau la joaca
  • Neatentie la persoana care i se adreseaza direct
  • Imposibilitatea de a duce la capat instructiuni
  • Dificultati in organizarea sarcinilor si activitatilor
  • Evitarea sau neplacerea de a finaliza sarcinile care necesita un efort mental sustinut
  • Pierderea frecventa a obiectelor utile
  • Rostirea unui raspuns inainte de a se termina intrebarea
  • Dificultati in a-si astepta randul

Simptome de hiperactivitate

  • Usor de distras atentia
  • Uitarea cerintelor in timpul activitatilor zilnice
  • Agitarea frecventa a mainilor si picioarelor
  • Deseori isi schimba locul in situatii care presupun mentinerea pozitiei
  • Alergare neadecvata
  • Dificultate in a se juca in liniste
  • Vorbirea excesiva
  • Agitatie frecventa

Simptome de impulsivitate

  • Rostirea unui raspuns inainte de a se termina intrebarea
  • Dificultati in a-si astepta randul
  • Intreruperea sau intervenirea frecventa in discutiile altora

Care sunt cauzele ADHD?

  • Cauzele exacte ale ADHD raman nedeterminate. Cu toate acestea, o mare parte dintre cadrele medicale sustin cauze biologice si o legatura genetica.
  • Factori sociali precum educatia neadecvata data de catre parinti, alimentatia sau stilul de viata, nu cauzeaza ADHD, dar pot inrautati simptomele.

Cum este diagnosticat ADHD?

  • Modalitatea de diagnosticare difera foarte mult de la tara la tara. Totusi, durata medie de timp din momentul primei vizite la medic pana la stabilirea unui diagnostic de catre un specialist este sub doi ani. Doi ani reprezinta insa o perioada foarte lunga, avind in vedere dezvoltarea comportamentala a copilului. in acest timp increderea in sine si educatia pot fi serios compromise.
  • Ca si alte afectiuni, ADHD este un diagnostic clinic bazat pe o analiza a istoricului pacientului si pe observatiile celorlalti. Analizele de sange sau alte teste fizice nu pot fi folosite pentru a diagnostica aceasta afectiune.
  • In schimb, medicii isi evalueaza pacientii bazandu-se pe trasaturile comportamentale generale ale pacientului si analizand simptomele, folosind criteriile de diagnostic DSM-IV.

  • Doar expertii cu pregatire speciala pot diagnostica in mod oficial ADHD.

  • Expertii sintetizeaza de la familie si, dupa caz, de la profesori, informatii cu privire la comportamentul pacientului in toate aspectele vietii sale personale (folosind grile standard de analiza).

  • Medicii trebuie de asemenea sa evalueze daca pot exista si alte cauze ale deficitului de atentie sau comportamentului hiperactiv, precum existenta unor afectiuni ca de exemplu depresie sau anxietate.

Care sunt potentiale efectele ale ADHD pe termen lung?

  • In cazul in care nu este diagnosticat, ADHD poate avea consecinte grave, printre care: lipsa de performanta la scoala, depresie, dificultati de relationare si mai tarziu dificultati in gasirea si mentinerea unui loc de munca.

Cum se trateaza ADHD?

Majoritatea expertilor sunt de parere ca cea mai buna schema de tratament ar trebui sa includa o combinatie de abordari medicale, educationale si comportamentale.

Evenimentul cu tema “ADHD nu este o boala, este o stigma”, a fost organizata de Asociatia Acces, in data de 28 martie 2010 in Bucuresti…