Paste your Google Webmaster Tools verification code here

Category Archives: 5) Dezvoltarea sociala si dinamica relatiilor familiale

Toleranta si respectul se invata in familie

Copiii noştri vor creşte şi vor ajunge să trăiască alături de oameni având diferite credinţe, rase sau obiceiuri. Bunăvoinţa, consideraţia şi toleranţa faţă de diferenţele dintre personaje din interiorul familiei îi va pregăti să respecte drepturile şi nevoile altora.

Pe măsură ce copiilor li se lărgeşte universul şi ajung să-i respecte pe alţii pur şi simplu pentru valoarea şi demnitatea lor individuală, copiii se pot aştepta să fie respectaţi la rândul lor.

Dacă au crescut într-o atmosferă în care gesturile pline de bunăvoinţă şi grija activă faţă de ceilalţi fac parte din viaţa de zi cu zi, ei sunt pregătiţi să practice în viaţă toleranţa şi respectul. În decursul timpului, toţi marii învăţători ai religiilor lumii au fost de acord că tocmai actele mărunte, cotidiene de bunătate sunt cele prin care ne căpătăm calificativele la şcoala vieţii.

Ceea ce este perfect valabil şi pentru copii.

 

Puterea unei promisiuni

Copiii se bazează pe faptul că părinţii lor fac ceea ce au promis că fac, iar dacă nu pot, că le vor mărturisi acest lucru. Cei mici cred ceea ce le spun părinţii lor, şi au încredere că aceştia se vor ţine de cuvânt.

Dacă un părinte va face acest lucru în cea mai mare parte a timpului, copilul va învăţa că se poate baza pe el. În decursul timpului facem copiilor nenumărate promisiuni.

Poate că noi nu le considerăm promisiuni, însă ei da. Dacă le spunem că îi vom lua acasă de la grădiniţă (de exemplu) la o anumită oră, ei se aşteaptă aşa să şi facem.

Dar dacă obişnuim să întârziem sau – şi mai grav – să uităm cu desăvârşire, copiii vor învăţa că nu pot avea încredere în noi şi se vor simţi – pe bună dreptate – neglijaţi.

Când nu ne putem ţine promisiunea, cel mai bine este să-i anunţăm. Pentru că şi cei mici trebuie trataţi cu respect, dacă vom dori să primim de la ei acelaşi lucru.

Regresul primului născut la sosirea celui de-al doilea copil

Văzând că nou-născutul obţine toată atenţia din partea părinţilor, copilul mai mare va adopta comportamente similare acestuia: va regresa.

Iată câteva comportamente specifice regresului:

• refuză să se îmbrace;

• îşi suge degetul;

• vrea să poarte scutece;

• vorbeşte ca un bebeluş;

• face pipi pe el;

• vrea biberonul.

Toate aceste comportamente sunt temporare; de aceea, părinţii nu trebuie să răspundă la astfel de cereri. Pot în schimb să „se joace de-a bebeluşul”, adică să îl ia în braţe, să îl legene (cum ar face cu un nou-născut), dar sub formă de joc.

Un alt mod de a compensa acest comportament regresiv este de a-i vorbi despre naşterea sa, despre ce făcea el când era bebeluş, de a-i arăta fotografii/filmuleţe.

Copiii adoră aşa ceva şi în acest fel le daţi ocazia să înţeleagă că acum sunt mari şi capabili să facă multe lucruri pe care frăţiorul sau surioara lor nu le poate face.

Indiferent de formă (agresivitate, gelozie sau regres), mesajul transmis de copil este acelaşi şi este foarte clar: are dificultăţi de adaptare la această nouă situaţie sau are nevoie de atenţie.

Nu este în nici un caz indicat să îl consideraţi pe el vinovat. Este o situaţie firească, de care trebuie să ţineţi cont ca părinte şi să vă modificaţi atitudinea în consecinţă.

 

Cum pregatim copilul pentru sosirea unui fratior sau a unei surioare?

Aparitia unui alt copil in familie necesita adesea o pregatire diferita de cea realizata pentru primul copil. Sosirea primului implica schimbari in planul cuplului si al obiceiurilor de viata, in timp ce al doilea sau al treilea copil necesita mai curând o pregatire „familiala”, in special pentru copii, care vor trebui sa „imparta” timpul parintilor.

Sfaturi de pregatire a copilului pentru sosirea unui nou-nascut:

  1. Explicati-i copilului ce se va intâmpla, si aceasta pe tot parcursul sarcinii.

  2. Faceti schimbarile necesare (mobilier, camere) inainte de sosirea bebelusului. Daca micutul trebuie sa-si schimbe camera, incercati sa faceti mutarea cu mult inainte de aducerea nou-nascutului!

  3. Acordati-i atentie si copilului in timpul sarcinii (fara fraze de genul „Mama nu te poate legana din cauza burticii”).

  4. Temperati-i nelinistile. Schimbarile fizice ale mamei, micile indispozitii, vizitele la medic: iata lucruri care il pot ingrijora pe copil. Explicati-i ca totul este normal si ca nu se va intampla nimic rau.

  5. Evitati sa il dezamagiti: nu-i creati iluzia ca va avea un tovaras de joaca ideal, ca va fi placut pentru el. Va fi si mai dezamagit la vederea unei fiinte mici si fragile, inactive, care plânge si necesita atât de multa atentie din partea parintilor.

  6. Utilizati numeroase carti cu relatari despre sosirea unui fratior sau a unei surioare. Pe lânga faptul ca va apropie mai mult de copil, aceste povesti ii permit copilului sa inteleaga ce se va intâmpla, sa se exprime si, in cele din urma, sa se pregateasca pentru sosirea nou-nascutului.