Paste your Google Webmaster Tools verification code here

Daily Archives: March 22, 2013

Buni si granitele familiale

buni     Dupa nasterea copilului, proaspetii parinti au nevoie de un binemeritat ajutor din partea celor apropiati pentru a face fata noilor provocari. Primele saptamani pot fi o adevarata aventura in caminul recent marit, astfel ca ajutoarele nu intarzie sa apara. Si de cele mai multe ori aceste ajutoare sunt, bineinteles, mamele parintilor, adica bunicile.

Incarcate cu entuziasm si intentii bune, ele sunt un adevarat dar divin: te ajuta cu treburile casei, te invata ce e de facut cu bebelusul atunci cand tu te simti depasit de situatie, ce mai, sunt o reala vesta de salvare.

Dar, ce ne facem atunci cand timpul trece si simtim ca granitele familiale incep sa fie putin difuze? Tu, ca parinte, ai propriile idei despre ceea ce inseamna cresterea si educarea copilului sau despre cum trebuie sa functioneze dinamica familiei tale, dar buni se pare ca tot are si ea un cuvant de spus pe ici-colo.

Esential este sa intelegi perspectiva bunicilor. Inainte de toate ei sunt parintii tai. Te-au crescut, ti-au dat aripi sa iti iei zborul, iar acum, in cel mai important moment din viata ta, tu ai in sfarsit din nou nevoie de ei. De aici, e de la sine inteles de unde vine tot elanul “bunelor intentii”. Si cum cele mai prezente sunt mamele, la relatia cu acestea ne vom referi.

Problema granitelor difuze vine din tipul de relatie pe care ai avut-o cu mama ta in copilarie. Fiindca in aceste momente ea si-a reluat rolul de mama care are grija de copilul ei. Daca era genul de parinte hiperprotectiv, cel mai probabil si acum va incerca sa detina controlul actiunilor tale.

Un alt aspect delicat este acela ca pentru nepoti nu mai exista acelasi simt al responsabilitatii fata de educatia acestora, asa cum se intampla in cazul propriilor copii. Responsabili pentru educatia copilului sunt parintii lui. Gandul de a face parte din viata nepotilor ii indeamna pe bunici sa le faca toate poftele, doar pentru a fi iubiti si doriti in preajma lor.

Solutia vine din felul in care abordeaza problema tanarul cuplu de parinti. Asertivitatea este cheia. Exprimarea clara, argumentata si sustinuta reciproc a dorintelor privitoare la cresterea copilului, la educatia acestuia si la functionarea propriei dinamici familiale va conferi ideea clara de bariera in fata unei familii inchegate, unde nu este necesara nicio alta interventie decat aceea de sprijin. In caz contrar, daca dati dovada de inconsistenta in opinii, puteti crea impresia ca aveti nevoie de ajutor din exterior si acesta nu va intarzia sa apara.

Va mai puteti lovi de ideea ca orice bunic are dreptul de a fi in prezenta nepotului sau si de a-i oferi tot ceea ce simte el de cuviinta. Validati-i nevoile, fiindca este un sentiment absolut normal. Totul este ca aceste nevoi sa nu contravina educatiei stabilite de voi, ca parinti, pentru copilul vostru.

Este important sa reusiti sa va mentineti relatiile frumoase si sanatoase cu toti membrii familiei, pentru ca in acest fel setati un model sanatos de relationare pentru copilul vostru. In plus de asta, odata deveniti parinti, aveti responsabilitatea deplina de a invata sa gestionati mediul copilului vostru, care va va oferi de azi inainte cele mai neasteptate situatii carora sa le faceti fata. Asadar, a incepe formarea in sanul familiei nu poate fi decat un avantaj.

Psiholog Cristina Nenciu