Paste your Google Webmaster Tools verification code here

Monthly Archives: January 2013

Ai grija la sfatul carui specialist apelezi!

Friendly Medical professionalsCand vine vorba de alegerea specialistului caruia sa ii incredintezi problemele pe care le intampini, intereseaza-te, inainte, de competentele reale pe care acesta le are. Nu de putine ori s-a intamplat ca un copil cu autism sau ADHD, spre exemplu, sa isi fi intarziat inceperea terapiei datorita medicului de familie sau cel pediatru, care in urma examinarii fizice –asupra careia detine intr-adevar specializarea necesara- concluzioneaza diagnosticul, autoextinzandu-si aria de expertiza, prin: “e perfect sanatos, e inca mic, o sa vorbeasca el” sau “e baiat, e normal sa aiba atata energie”.

Prin urmare, inainte de a apela la ajutorul specialistului, stabileste cu exactitate ce anume vrei sa examinezi: virozele pot fi tratate de medicul de familie, simptomele asociate mai multor afectiuni de un medic internist, problemele comportamentale sau de dispozitie de un psiholog, halucinatiile de catre medicul psihiatru, etc. Fiecare isi stapaneste cel mai bine specialitatea pe care s-a format.

Fireste, generalitati despre diverse afectiuni pot cunoaste cu totii, activand in domenii oarecum conexe, insa asa cum nu iti lasi umbrela acasa, fiindca ti-a spus gradinarul ca va fi soare, asa nu vei manca doar coacaze, fiindca nutritionistul ti-a spus ca te vor scapa de depresie.

Dezvoltarea nu are loc la ore fixe !

    bebePrimele 12 luni petrecute cu bebelusul tau par nemaipomenit de scurte, iar el reuseste sa parcurga in acest timp o transformare incredibila. Bebelusii cresc si se schimba intr-un ritm uluitor, si in fiecare luna te vor surprinde cu evolutii noi si interesante.

Proaspetii parinti se intreaba de multe ori la ce sa se astepte in continuare si cum sa isi dea seama daca dezvoltarea copilului lor este “in grafic”. Cu toate acestea, in loc sa te concentrezi atat de mult pe etapele de dezvoltare, este important sa iti amintesti ca toti bebelusii se dezvolta in ritmul lor propriu. Exista o “fereastra” destul de larga pentru cand este normal ca un copil sa atinga un anumit stadiu de dezvoltare.

Chiar si in cazul in care copilul tau face o achititie mai timpurie, ar putea ajunge la o alta mai tarziu, pentru ca e atat de preocupat cu perfectionarea celei dintai. Bineinteles, acest lucru depinde intr-o mare masura si de reactiile tale, ca parinte, la fiecare reusita a lui.

Unii bebelusi pot spune primul cuvant pe la opt luni, in timp ce altii nu vor incepe sa vorbeasca pana dupa implinirea primului an. Si mersul poate incepe oricand intre noua si 18 luni.

Trebuie sa ai in vedere aceste variatii ale dezvoltarii, atat pentru a-i permite copilului sa aiba parte de o dezvoltare naturala armonioasa, cat si pentru a te elibera pe tine de stresul si anxietatea induse de termenele prestabilite. Si nu uita: orice achizitie a copilului, fie ea cat de mica, trebuie apreciata, laudandu-i efortul micutului, pentru a-l motiva sa progreseze!

Psiholog Cristina Nenciu

Sa intelegem autismul!

Comunicarea  Autismul se defineste in termeni generali printr-o tripla deficienta: insuficienta interactiunilor sociale, insuficienta comunicarii verbale si nonverbale si insuficienta jocului si activitatilor imaginare.

 Ca trasaturi specifice ale tulburarii de spectru autist sunt recunoscute:

  • Lipsa de atractie afectiva a autistului pentru fiinte umane
  • Nevoia de a mentine mediul inconjurator neschimbat
  • Fascinatia pentru unele caracteristici ale obiectelor si pentru miscarile stereotipe (repetitive)
  • Absenta sau intarzierea limbajului

Tulburarea de spectru autist contine mai multe subtipuri ale afectiunii. Astfel, ca atunci cand vreti sa obtineti un diagnostic, nu va opriti la cel de “Autism” ,“Tulburare de Spectru Autist ( TSA )” sau “Tulburare Pervaziva de Dezvoltare“. Acestea nu sunt decat titlurile generice si mai la indemana ale afectiunii, diagnosticul specific obtinandu-se cu o oarecare dificultate, mai ales din lipsa instrumentelor de evaluare.

Subtipurile tulburarii de spectru autist sunt:

  • Tulburarea autista/Autism infantil
  • Sindromul Asperger/Autismul inalt-functional
  • Tulburarea dezintegrativa a copilariei (apare dupa varsta de 5 ani, ca un regres brusc)
  • Tulburarea Rett (afecteaza in special fetele, prezinta disfunctii motorii, diagnosticul se pune dupa varsta de doi ani)
  • Autismul atipic (din cauza manifestarilor atipice, desi asemanatoare celorlalte subcategorii, este dificil de incadrat intr-una dintre ele)

Ca forme de tratament, cele mai cunoscute si apreciate ca avand un real rezultat, sunt metodele: ABA, TEACCH, PECS (pe care le vom aborda in articole viitoare ).

Cazuri de persoane autiste recuperate exista. Deci, cu o mare doza de devotament si rabdare se pot face lucruri minunate. Nu vorbim de recuperare 100%, intotdeauna ramanand reminescente ale tulburarii, precum tulburari ale vorbirii, tulburari de perceptie sau de adaptare sociala, dar se recupereaza sansa la o viata normala, independenta.

Psiholog Cristina Nenciu

Un start sanatos pentru un bebe frumos

Primul trimestruPrimul trimestru de sarcina este pe langa cel mai provocativ si plin de extaz pentru mamica si cel mai important din punctul de vedere al dezvoltarii sanatoase a copilului. De ce? Pentru ca fatul este, in aceasta faza, foarte vulnerabil. Acum se formeaza primele organe, structura pe care ulterior se va dezvolta bebelusul, iar placenta, in stadiul acesta, nu poate face fata tuturor factorilor nocivi. Prin urmare, sensibilitatea acestui moment de evolutie nu este deloc de neglijat.

In aceasta perioada avalansa de hormoni, insotiti de hormonul nasterii “gonadotropina corionica umana” (hCG-ul), duce la un dezechilibru emotional pentru proaspata mamica. Astfel se explica de ce majoritatea gravidelor experimenteaza, pe langa starile fizice de greata sau oboseala, treceri bruste de la extaz la tristete sau de la armonie la isterie.

 Pentru unele femei aceasta perioada poate fi epuizanta, reducandu-le fericirea asteptarii copilului, lucru ce poate duce la sentimente de vinovatie. Trebuie doar stiut faptul ca sunt sentimente normale, iar vinovatia resimtita nu e decat dovada relatiei de atasament formata deja cu bebelusul. Toata aceasta amplitudine hormonala este necesara dezvoltarii optime a bebelusului.

Psiholog Cristina Nenciu

Este normal sa simtim nevoia de a-l lovi uneori?

Nu trebuie sa ne ascundem dupa deget: chiar daca bataia este privita tot mai mult ca o practica depasita, multi parinti ii scapa copilului o palma, “care pleaca singura”,  sau simt uneori nevoia de a-l lovi intr-o situatie pe care le este dificil sa o controleze.

In fata unui comportament inadmisibil sau suparator al copilului, unii parinti sunt exasperati, nu stiu cum sa reactioneze sau sa intervina, se simt neputinciosi si nu mai reusesc sa se stapaneasca.

Cu toate ca situatia poate fi inteleasa, gestul in sine ramane nejustificat. Bataia reprezinta pierderea controlului din partea parintelui sau o interventie extrema, cauzata de lipsa altor solutii.

Ea este de asemenea utilizata ca “mijloc” de a-i comunica micutului dezacordul fata de un comportament inadecvat (atunci cand avem impresia ca este singurul mod de a ne face intelesi).

Pe scurt, bataia sau palmuirea constituie de fapt un mod de a rezolva sau de a masca o problema a parintelui, fie pe planul interventiei, fie pe cel al comunicarii.

Ce presupune Sindromul Down?

Sindromul Down sau Trisomia 21, apare in urma prezentei unui cromozom 21 suplimentar. Fiecare om in momentul conceperii primeste 23 cromozomi de la mama si 23 de la tata, insa in cazul Down, un cromozom 21 in plus se face prezent, prin urmare, organismul se va dezvolta cu 3 cromozomi 21, de unde denumirea de Trisomia 21. Numele Down ii apartine celui care a descris pentru prima data aceasta afectiune, in anul 1866.

Diagnosticul de Sindrom Down se poate pune inca din viata intrauterina, cand detaliile faciale ale bebelusului pot fi diferentiate, specificul morfologic al Trisomiei fiind destul de usor observat. Persoana cu Down prezinta pe langa trasaturile fizice distincte si una sau o combinatie dintre urmatoarele afectiuni: o mai mare sensibilitate a sistemului imunitar, afectiuni cardiace, tulburari senzoriale (probleme de vaz, auz sau motrice) si retard psihic, cu grade diferite in functie de caz.

Cu toate acestea, multi dintre cei diagnosticati, se dezvolta in niste persoane afectuoase, care daca au pe cineva care sa ii stimuleze si incurajeze constant, de timpuriu, au toate sansele sa devina responsabili si capabili de a-si gasi un loc de munca, de a-si intemeia o familie si de a duce o viata normala.

Nu de putine ori, cei cu Sindrom Down sunt asociati cu Tulburarea Autista. Insa nu trebuie confundate cele doua afectiuni si nici considerate ca merg mana-n mana. Sunt doua diagnostice diferite, care intamplator, la unele cazuri coexista.

In ultimii ani, statisticile au indicat un procent de 5% din randul copiilor diagnosticati cu Sindrom Down ca avand si un diagnostic de Autism.

Cristina Nenciu, Psiholog Clinician

Ce simte copilul in burtica

Toate studiile recente dovedesc ca bebelusul are in utero capacitati uimitoare, care in nici un caz nu trebuie subestimate, si aceasta in special din a patra luna de sarcina.

Aude, simte contactele/mangaierile si se pare ca ar avea chiar si capacitatea de a memora. Tot de atunci poate auzi zgomotele exterioare si interioare, in special sunetele grave. Ganguritul, vocea mamei sale, a tatalui, un cantec repetat.

Creierul sau se afla in plin proces de evolutie, iar acesti stimuli contribuie la activarea neuronilor.

Unele studii realizate de cercetatori au demonstrat ca, la sfarsitul sarcinii, bebelusul prefera vocile in locul zgomotelor, vocile feminine in locul celor masculine si, mai presus de toate, vocea mamei. Bebelusul isi exerseaza de asemenea in mod considerabil simtul tactil.

Se agata de cordonul ombilical, loveste picioarele peretii uterului pentru a-si lua elan. Reactioneaza mai ales atunci cand mama sau tatal mangaie pantecele: pentru el este o atingere familiara, reconfortanta, un mod de a comunica foarte linistitor.

De asemenea, studiile mai arata ca fatul reactioneaza la emotiile mamei si uneori chiar le poate percepe. Tristetea, mania, emotiile foarte intense si indelungate (doliul, divortul etc.) pot marca de altfel dezvoltarea fatului.

Ca fatul are o viata senzoriala, se stia de mult. Iata ca, in prezent, se dovedeste ca are si una afectiva.

 

Ai grija ce jucarii ii cumperi!

Fetita e o bomboana pe care nu o poti refuza, iar baietelul e un strengar de mare clasa, care, de pe acum, pretinde pistoale, sabii si masinute…. Oricat ar costa, esti dispus, pentru marea lor placere, sa le cumperi tot si sa le aduci acasa pana si luna de pe cer.

Cenzureaza-te totusi in fata raftului cu jucarii. Primul reflex corect e sa citesti eticheta si sa nu cumperi decat ceea ce corespunde varstei celui mic. La jucarii nu ardem etapele si nu cumparam doar ca sa-i fie pe plac si la anul cand o sa împlineasca trei ani. O alta axioma, de-a dreptul, e ca, pe masura ce este mai sofisticata, orice jucarie este si mai periculoasa. Chiar daca e ultimul tip, o jucarie poate fi primejdioasa, pentru ca inteapa, are smocuri de par sau de carpa care ies cu usurinta sau se poate descompune rapid în zeci de bucatele pe care copilul le poate inghiti.

In fond, entuziasmul copiilor fata de noile achizitii este direct proportional cu semnificatia din spatele acestora. Altfel, oricat de atractive ar fi în prima faza pentru cel mic, în cele din urma devin doar alte obiecte ce vor ajunge în cutia cu zeci de jucarii care nu îi mai starnesc interesul copilului.

Un mare secret, pe care poate ca inca nu il realizezi: copilul se bucura si de o bucatica de hartie alba, de un creion colorat sau de o frunza de copac, mai mult decat inofensive, pentru simplul fapt ca acestea vin din partea ta.