Paste your Google Webmaster Tools verification code here

Monthly Archives: February 2012

Gustul pentru lectură se formează din timp

Dincolo de toate aspectele legate de dezvoltare şi de învăţare, lectura permite crearea unui moment interesant de complicitate şi de destindere între părinte şi copil.

Dacă este integrată zilnic în rutina copilului (după baie, înainte de culcare), lectura devine un bun mijloc de creare/întreţinere a legăturii afective atât de importante pentru toţi copiii de această vârstă. Lectura permite aşadar dezvoltarea relaţiei afective cu micuţul dumneavoastră, dăruindu-i zilnic astfel de momente speciale pe care le adoră atât de mult.

Atunci când se desfăşoară într-un context agreabil (într-un loc liniştit sau în pat), lectura devine o activitate plăcută pentru copil. Copilul care asociază foarte devreme lectura cu ceva agreabil dezvoltă în mod natural o atracţie pentru cărţi şi va fi, mai târziu, interesat (sau, cel puţin, nu va arăta dispreţ) de toate activităţile ce îi sunt asociate… deci şi de şcoală!

În plus, s-a dovedit că lectura încă de la o vârstă fragedă îl va ajuta pe copil să înveţe mai uşor să scrie şi să citească, fapt ce îi va permite să aibă mai multă încredere atunci când va trebui să înveţe din cărţile de la şcoală.

Cinci reguli de învăţat pe de rost

Violenţele împotriva copilului au ajuns să fie atât de frecvente încât a fost necesară până şi instituirea unui tel verde la care aceştia să aibă posibilitatea de a-şi reclama agresorii. Nu, bătaia nu este ruptă din rai şi nu are nicio explicaţie justificativă! Învaţă de ce:

1. Nu utilizaţi niciodată bătaia ca mijloc de intervenţie: este o declarare a propriei incapacităţi, ca părinte, de a interveni.

2. Înţelegeţi că bătaia este un gest umilitor pentru copil, dăunând stimei sale de sine şi încrederii în părinţi.

3. Educarea unui copil necesită răbdare şi repetarea este absolut normală.

4. În faţa unei situaţii exasperante sau care scapă de sub control, detaşaţi-vă pentru a evita reacţiile impulsive.

5. Daţi dovadă de constanţă şi fermitate pe tot parcursul intervenţiilor: evitaţi astfel multe situaţii de criză.

Protejarea exagerată strică

O legătură afectivă securizantă părinte-copil conferă încrederea necesară unei bune sociabilităţi.

Aceste legături care îi oferă siguranţă consolidează stima de sine, permiţându-i copilului să stabilească relaţii armonioase cu ceilalţi.

Evitaţi protejarea excesivă: o relaţie prea fuzională îl împiedică pe copil să se deschidă spre ceilalţi.

Ocrotirea exagerată îi dă impresia că nu îşi poate rezolva singur conflictele sau că nu poate găsi soluţii la micile sale probleme decât cu ajutorul părinţilor. Astfel, nu are ocazia să îşi dezvolte autonomia şi maturitatea afectivă – esenţiale în socializare – şi, prin urmare, are tendinţa de a evita contactele sociale.

Fiţi prudenţi dacă aveţi un singur copil: părinţii cu un singur copil trebuie să fie îndeosebi vigilenţi ca absenţa fraţilor şi surorilor să nu îl determine pe copil să se închidă în sine sau să dezvolte o dependenţă excesivă faţă de ei.

 

Educaţia începe devreme

1. Invăţaţi-l devreme pe copil regulile de politeţe şi cele sociale (să spună „mulţumesc” şi „vă rog”, să îşi aştepte rândul etc.), comportamente necesare unei bune integrări sociale.

2. Obişnuiţi copilul să spună „bună ziua” şi să îi salute pe ceilalţi: este un element-cheie ce deschide calea contactelor sociale.

3. Încurajaţi întâlnirile cu prietenii (prin înscriere la o creşă, invitarea prietenilor acasă, participarea la activităţi sportive sau recreative etc.).

4. Evitaţi protejarea excesivă, ce-l împiedică pe micuţ să dobândească maturitatea necesară sau capacitatea de a se deschide spre ceilalţi.

5. Fiţi dumneavoastră înşivă, ca părinţi, un model de sociabilitate pentru copil.

 

Rolul in separarea simbolica mama-copil

Inca de la nastere, copilul simte prezenta masculina a tatalui, fapt ce ii permite sa intre in contact cu un model diferit. Prin prezenta si prin implicarea sa, tatal contribuie treptat la reducerea intensitatii relatiei de fuziune mama-copil. Desi este oportuna si fireasca, aceasta legatura sau simbioza mama-copil trebuie sa se estompeze in mod natural si pro¬gresiv, pentru a evita pericolul protectiei excesive si pentru a-i permite in acelasi timp copilului sa se dezvolte, sa isi construiasca o identitate proprie si sa descopere sentimentul autonomiei.
Este foarte clar faptul ca tatal ocupa un loc important in procesul de dezvoltare a copilului, ca model masculin (in special pentru baieti). El este un model cu care baietelul se identifica, o referinta pe care copilul se va baza: acesta va cauta sa ii semene. Pentru fetita, tatal poate deveni un ideal masculin, modelul pe care il va cauta in adolescenta! Chiar daca a mai scazut, rolul traditional de cap al familiei ramane. Aceasta autoritate, exercitata impreuna cu mama, face posibila transmiterea unor reguli de viata copilului si crearea unui mediu necesar dezvoltarii sentimentului sau de siguranta afectiva. Acest rol este de asemenea primordial in socializarea copilului.

Cum ne pregatim pentru venirea pe lume a copilului?

Inainte de toate, este important sa va rezervati timp pentru a va bucura, pentru a sarbatori aceasta veste in cadrul cuplului. Stiind ca este vorba despre un eveniment care anunta o transformare totala a vietii dumneavoastra in cateva luni, ar fi indicat sa profitati de aceasta perioada pentru a va incarca bateriile, pentru a aduce putina stabilitate in jurul dumneavoastra si pentru a intari legaturile de cuplu (prin calatorii, weekenduri relaxante), pregatindu-va sa intampinati nu doar sarcina, ci si nasterea cat mai linistiti cu putinta. Puteti incepe apoi pregatirile propriu-zise, care va vor permite sa treceti mai usor prin aceasta aventura, atat dumneavoastra, cat si bebelusul. Iata cateva sfaturi utile:
• Nu asteptati pana in ultima clipa pentru a pregati venirea pe lume a nou-nascutului (in cazul, de exemplu, al unei nasteri premature).
• incepeti din timp sa cumparati lucrurile indispensabile pentru intampinarea bebelusului: mobilier, hainute, masa, pentru schimbat scutecele, carucior, scaun special pen¬tru masina… Astfel, puteti sa reduceti stresul legat de alegerea acestor lucruri, noi pentru dumneavoastra (pentru care va trebui sa va informati, sa faceti comparatii…), si sa le cumparati in cele mai bune conditii.
• Discutati rand pe rand despre urmatoarele etape: nas¬terea, alaptarea, numele bebelusului, modul de supra¬veghere, organizarea familiei.
• Pregatiti mancare din timp.
• Amenajati camera bebelusului in prealabil (si fara sa va grabiti).
• Cititi, informati-va in legatura cu ceea ce va asteapta: nasterea, ingrijirea, educarea, noptile albe… Acest lucru va va permite sa va pregatiti mental pentru a face fata dificultatilor care va asteapta ca parinti si pentru a le depasi mai usor.

Muzica sau „efectul Mozart”

La fel ca sunetele sau cantecele mamei, si muzica a dovedit ca poate stabili o comunicare sau cel putin sa stimuleze bebelusul in utero. Se vorbeste adesea despre efectul Mozart. Desi este contestata alegerea in special (sau exclusiv) a operelor lui Mozart, numeroase studii demonstreaza ca, daca e atent selectionata, muzica poate avea un efect be¬nefic in utero:
• stimuleaza capacitatile creatoare ale emisferei drepte a creierului;
• reduce stresul si tensiunea;
• diminueaza ritmul cardiac, presiunea sangvina si tem¬peratura corpului.
Muzica devine asadar o alta forma de stimulare a bebelusului, cu siguranta mult mai eficienta decat tacerea!

Trebuie sa lasam copilul sa planga?

Unii parinti incearca sa remedieze situatia lasand copilul sa planga o noapte sau doua. Observand apoi ca plansul inceteaza, ei cred ca au rezolvat problema. Intr-adevar, pe a lor au rezolvat-o, dar nu si pe cea a copilului. Cand bebelusul avea probabil nevoie de atentie, de siguranta, nimeni nu s-a ocupat de el. Nesatisfacerea acestei nevoi ar putea duce in viitor la dezvoltarea unui sentiment de nesiguranta.
„Imi legan adesea bebelusul si unii imi spun ca va deveni capricios. Este adevarat ?” Aceasta intrebare este pusa foarte des. Nu trebuie sa ezitati, cand sunt inca foarte mici, sa luati copiii in brate si sa ii leganati… Ideea ca tinand copilul in brate cand plange si raspunzand sistematic la chemarile lui il transformam intr-un copil capricios este falsa. Capriciul nu exista la sugari. Acesta presupune o structurare mentala pe care ei nu o au. Un bebelus care simte nevoia sa fie luat in brate de parintii sai si care se linisteste de indata ce ii este indeplinita dorinta nu isi satisface un capriciu. Obtine pur si simplu ceva de care avea nevoie. Satisfacandu-i nevoile, nu puteti decat sa imbunatatiti calitatea si intensitatea relatiei cu bebelusul. Aceasta poate constitui si o buna investitie pentru tipul de relatie pe care o veti avea mai tarziu cu el, in perioada adolescentei! Asadar, daca il tineti in brate si il leganati, ii oferiti ceva de care are nevoie, ceea ce nu il transforma intr-un „razgaiat”, ci mai curand intr-un copil ocrotit, care va avea sentimentul ca este respectat si iubit, primind sprijinul esential pentru un bun inceput in viata.

Din dragoste pentru natura si copii

Oricat de grea si de lunga ar fi iarna (si iata ca anul acesta nu se dezminte), tot va veni primavara intr-o buna zi! Si vor inflori, si vor infrunzi copacii, bucurandu-ne sufletul si ochii… Iar dupa lunile de stat mai mult in casa, ne va fi foarte-foarte dor de o iesire in aer liber, la padure. Cat despre copii, ce sa mai zicem… Doar stim cu totii cat de mult le place lor sa se joace in natura…

Din nefericire, in ultimii ani adultii s-au comportat total iresponsabil cu natura, defrisand paduri intregi si taind copaci crescuti in ani de zile. Ceea ce fac ei este comparabil cu a le pune copiilor nostri o mana pe nas si gura, ca sa nu mai respire. Intr-o lume tot mai murdara, tot mai poluata, taierea copacilor este, dupa parerea noastra, un act nu doar iresponsabil ci si criminal.

Tocmai de aceea, pentru a contracara astfel de actiuni, ne-am propus prin proiectul nostru « Mic si ecologist – Copiii inverzesc Romania !» sa reparam distrugerile altora. Este o datorie morala atat fata de natura cat si fata de copiii nostri.

Si pentru ca este, asa cum am spus, o datorie, o respectam. Prima padure « Mic si ecologist » s-a nascut deja anul trecut, in luna octombrie – la Moara Noua, pe centura Ploiestiului – si este pentru noi un real motiv de mandrie. Manute mici de copii din 40 de gradinite bucurestene au plantat 3.000 de copaci care vor creste, practic, odata cu ei.
Pentru viitor avem planuri mari : vrem sa plantam un milion de copacei si de aceea va invitam sa fiti parte activa a acestui proiect de suflet. O vorba veche spune ca orice om este dator in viata sa faca o casa, un copil si sa planteze un copac.

Ceea ce va propunem noi este sa marcati venirea pe lume a unui nou membru in familie cu plantarea unui copac. Si cum acesta va primi chiar numele copilului, credem ca nici nu mai este nevoie de vreo alta dovada a faptului ca va iubiti copilul. Padurile care vor creste cu ajutorul vostru si in numele copiilor vostri, vor fi in viitor ale lor.

Vor putea cu mandrie iesi in natura stiind ca, acolo, undeva in tara asta, un copac creste si daruieste ce are el mai bun: aer curat, umbra… Cand vor avea loc noile actiunile de impadurile ala Asociatiei Familie Sanatoasa, veti afla aici, chiar de la noi. Pentru ca ne tinem de cuvant.

Si este, cum am spus, O DATORIE !

Socializarea incepe la 3 ani

De pe la 3 anisori, la copii apar jocurile de imitare si de cooperare. Cei mai multi copii de aceasta varsta vor incepe sa simta interesul sau nevoia de a stabili o relatie cu ceilalti si de a inventa jocuri impreuna (jocuri de rol, de societate, in echipa etc). Inceputurile socializarii se fac deci simtite catre varsta de 3 ani. Nu trebuie sa va ingrijorati daca micutul dumnea¬voastra interactioneaza putin sau chiar deloc cu prietenii sai de la gradinita sau de la cresa.
Cum putem ajuta copilul sa fie mai sociabil?
Este important sa intelegeti ca socializarea nu este innascuta; copilul are nevoie de ajutor pentru a deveni abil din punct de vedere social. Iata cateva sfaturi pentru a contribui in mod pozitiv la acest proces:
• Asigurati-i o educatie buna: cereti-i tot timpul copilului sa foloseasca formulele de politete de baza (sa spuna „buna ziua”, „la revedere”, „multumesc” si „va rog”, sa isi ceara scuze). Aceste comportamente pot fi invatate din clipa in care copilul incepe sa utilizeze limbajul (pe la 1 an).
• invatati-l saluturile de baza: mai concret, invatati-1 sa spuna buna ziua, sa ii salute pe ceilalti.
Saluturile constituie inceputul oricarei interactiuni sociale. Un copil care nu le ras¬punde celorlalti sau refuza sa salute se izoleaza de or contact social. Jucati-va cu copilul dumneavoastra sau, cel putin, priviti-1 atunci cand se joaca. Prin intermediul jocului veti putea sa va dati seama in ce masura este capabil sa fie atent la ceilalti, sa isi astepte randul, sa imparta. Veti avea totodata ocazia sa observati comportamentele inde¬zirabile, pe care le veti putea astfel corecta.

Interzis violentei!

Numeroase studii arata ca exista o legatura intre batai si caracterul violent sau antisocial al unor copii. Pe scurt, nu este cu siguranta o buna investitie afectiva pentru viitorul copilului. Cum trebuie sa intervenim?Trebuie mai intai sa intelegem si sa acceptam ca educatia copiilor nostri cere timp, energie si rabdare. Unele lucruri trebuie repetate zilnic pentru ca micutul sa le poata asimila, iar nervii sau bataia nu vor ajuta cu siguranta copilul sa le integreze mai rapid. Este necesar deopotriva sa realizam ca multe dintre reactiile excesive ar putea fi evitate daca parintii si-ar face mai mult timp pentru copil, in loc sa treaca in viteza la o solutie rapida si brutala. Exista, bineinteles, alte mijloace de a reactiona in fata comportamentelor exasperante sau a crizelor copilului:

• La o varsta foarte frageda (6-12 luni) trebuie sa-i dis­trageti atentia copilului (indepartandu-1 de o zona interzisa sau aratandu-i o noua jucarie). Nu ajuta la nimic sa pedepsiti copilul. El are nevoie sa exploreze pentru a se dezvolta;

• Intre 1 si 2 ani, copilul isi dezvolta limbajul. Dati inta­ietate cuvintelor in fata gesturilor violente. Copilul va intelege ceea ce asteptati de la el si va invata, din exemplul dumneavoastra, sa isi exprime emotiile mai degraba decat sa le manifeste prin violenta.