Paste your Google Webmaster Tools verification code here

Rosu, albastru, galben, roz... Ce culoare iti place sa te inconjoare? Vrei sa stii ce efecte au culorile asupra comportamentului copilului tau? Acum poti afla secretele culorilor... Citeste mai mult... »

Cum pregatim copilul pentru sosirea unui fratior sau a unei surioare?

Aparitia unui alt copil in familie necesita adesea o pregatire diferita de cea realizata pentru primul copil. Citeste mai mult... »

Secretele intarzierii limbajului

Ce melodie poate fi mai frumoasa pentru un parinte, decat glasul copilului sau? Pe fondul unei dezvoltari normale, limbajul ramane o problematica de alegere. Pentru copil comunicarea trebuie sa reprezinte o... Citeste mai mult... »

Cum facem fata bebelusului?

Ce puteti face daca va simtiti depasiti de situatie ? Se intampla extrem de des ca parintii sa isi faca foarte multe griji crezand ca nu vor fi capabili sa raspunda corespunzator nevoilor copilului lor si sa se simta depasiti de situtaie. Lipsa de incredere, descurajarea, senzatia ca sunt singuri, tristetea, sentimentul „ca nu mai poti” sunt reactii normale, fiind de fapt aspecte ale procesului de invatare de a fi parinte. Citeste mai mult... »

Intreaba psihologul

Daca esti ingrijorat cu privire la evolutia copilului tau, simti ca nu mai faci fata tensiunilor familiale, nu stii cum sa gestionezi anumite situatii delicate legate de copilul tau/familia ta,ai nevoie de cineva care sa te asculte si sa te indrume spre gasirea celor mai bune solutii...Psihologul nostru este aici pentru tine, pregatit sa te ajute. Citeste mai mult... »

Inducerea fricii unui copil pentru a-l cuminti, pe cat este de la indemana parintelui, pe atat de traumatizanta este pentru copil. Nu multi isi dau seama de acest aspect si utilizeaza sisteme indirecte de cumintire ce pot avea repercursiuni pe termen mediu sau lung pentru copil... Citeste mai mult... »

Campania „Mic si ecologist” a inceput la 1 septembrie 2011 si pana acum au luat nastere 7 mini-paduri “Mic si ecologist” in care am plantat peste 65.000 copacei. Citeste mai mult... »

 

Ce este copilul cu autism: copil sau tulburare?

copilAr putea fi un copil redus la tulburarea sa ori la anumite comportamente?… Nu, şi nici  nu ar trebui să se întâmple acest lucru.

Şi totuşi, de multe ori vedem mai întâi tulburarea şi apoi copilul. Datorită aspectelor negative şi greu de gestionat pe care le are tulburarea de spectru autist (crize comportamentale greu de înţeles şi de calmat, dificultăţi de adaptare a copilului la mediu, dificultăţile de comunicare etc) se întâmplă ca atunci când adultul (părinte, terapeut, educatoare etc) se uită la copil să vadă întâi sau doar tulburarea. Să vadă doar autismul. Să nu mai vadă copilul. Cu alte cuvinte, copilul dispare din ecuaşie, locul său fiind luat de tulburare. Şi cum tulburarea nu are nevoie de cei 4 A (atenţie, apreciere, afecţiune, acceptare), ci doar de tratament şi terapii, pornim lupta ignorând aspectul principal: copilul. Uităm că şi copilul simte, că are nevoie să se joace (nu să facă lecţii) , că fiind o fiinţă copilul are nevoie de afecţiune, de echilibru emoţional.

Copilul cu autism are nevoie să fie văzut ca şi copil. El asta este – o fiinţă umană, nu o tulburare.  Are nevoie să fie ajutat să înveţe aşa cum poate el să înveţe.  Are nevoie de tot ceea ce îi este necesar unui copil pentru a se dezvolta armonios din punct de vedere emoţional: atenţie, apreciere, afecţiune şi acceptare. 

Este foarte important modul în care ne raportăm la copilul cu tulburare de spectru autist. Atunci când  vedem întâi sau doar autismul, apare nevoia nostră de a-l schimba. Nu acceptăm felul în care este şi ne vom centra acţiunile pe schimbarea lui, pe aducerea lui cât mai aproape de „normă”, de felul în care noi vrem să fie. Iar copilul simte această atitudine a adultului, care de multe ori nu este una conştientizată sau voluntară.  Copilul simte această presiune pusă pe el, pe schimbarea lui. Rezultatul nu va fi schimbarea aşteptată de adult, ci suferinţa copilului, retragerea lui în stereotipii şi comportamente agresive.

A-l vedea pe copil în primul rând, ca fiinţă şi apoi tulburarea sa, înseamnă a-l accepta aşa cum este el şi a-l ajuta să înveţe tot ce are nevoie în felul în care el o poate face. Când vedem  copilul realizăm că activitatea de bază a copilului este jocul. Copilul are nevoie să fie  ajutat să  se joace, are nevoie să se simtă apreciat în creativitatea sa stângace, are nevoie să se simtă sprijinit necondiţionat în efortul său de a progresa şi de a se descoperi. Părinte sau terapeut, copilul are nevoie de cineva care să-l descopere dincolo de afecţiunea pe care o are.  Atitudinea pozitivă este ceea ce îl susţine pe copil în procesul lui de învăţare, este ceea ce îi alimentează permanent încrederea în sine şi în potenţialul psiho-fizic şi intelectual.

Atitudinea noastră fiind cel mai important aspect din cadrul procesului de recuperare al copilului cu autism, este necesar ca aceasta să fie una corespunzătoare înlesnirii achiziţiilor pe care copilul le are de realizat. Nimeni nu poate învăţa, nu îşi poate depăşi barierele atât timp cât se simte neapreciat, atât timp cât este continuu corectat şi criticat, atât timp cât i se subliniază tot ce nu poate face, şi mai ales atât timp cât este tratat doar din punct de vedere al tulburării sale (şi nu al persoanei care este).

Atât timp cât noi vom vedea doar autismul (şi nu copilul) toate  metodele terapeutice şi programele educaţionale în care copilul va fi implicat nu îl vor ajuta să se dezvolte armonios şi să ajungă să fie integrat.

De aceea, în nici un proces de recuperare  această  egalitate „autismul  = copilul cu autism” nu are valoare de adevăr .

Să privim întotdeauna copilul şi să ne desfăşurăm activităţile şi acţiunile educaţionale pentru el şi pornind de la el. „Copilul este cel care are autism, nu autismul este cel care are copil.” – Paul C. Cojocaru

Psiholog Alina Mirela TrofinAlina

Cum îl învăţăm pe copilul cu autism să folosească toaleta în mod independent?

0000000000000În jurul vârstei de 2,6 -3 ani, un copil este pregătit să înveţe să folosească toaleta şi poate dobândi controlul sfincterian. Ei vor mai avea accidente pe timpul nopţii, în special. Până la vârsta de 6 ani, în general toţi copiii cu dezvoltarea neuro-tipică îşi însuşesc controlul sfincterian fără să mai aibă accidente pe timpul zilei sau nopţii.

La copilul cu autism acest aspect prezintă multe provocări. Informaţiile care provin de la organele interne sunt greu de identificat pentru el. Practic, lui îi va fi dificil să perceapă schimbările importante ce au loc în organismulul său. El trebuie să simtă, să conştientizeze că vezica s-a umplut şi să reacţioneze (adică să ceară să folosească toaleta sau să meargă singur acolo).

Deşi pare foarte greu, nu este imposibil pentru copilul cu autism să înveţe să meargă la toaletă atunci când organismul lui are nevoie. Programul de toaletă presupune însă foarte multă răbdare şi consecvenţă din partea adulţilor, a părinţilor. Este nevoie de o anumită rutină şi de antrenament intensiv. Dar merită efortul pentru a ajuta copilul cu autism să devină independent.

Primul pas este acela de a-l familiariza pe copil cu camera de toaletă şi cu vasul de toaletă. Cei mai mulţi dintre copii refuză să se aşeze pe toaletă şi devin foarte agitaţi când adultul încearcă să îi determine să stea acolo. Refuzul lor poate avea diferite cauze. Cele mai multe fiind legate de tulburările de procesare senzorială specifice multora dintre copiii cu autism. Ei pot fi deranjaţi de zgomotele din baie, de temperatura sau textura colacului de toaletă, de mirosurile din baie, de mărimea toaletei etc. De aceea, la început activităţile se vor centra pe a-l face pe copil să se simtă cât mai confortabil stând pe toaletă. El va trebui întâi să stea lângă toaletă, apoi treptat să se aşeze şi să stea din ce în ce mai mult timp (se va începe cu câteva secunde şi apoi timpul va creşte treptat). Va fi încurajat şi lăudat pentru fiecare încercare. Se pot face jocuri care lui îi plac, se pot cânta diverse cântece.

Pasul următor este cel în care copilul va fi învăţat să îşi facă nevoile la toaletă. Pentru acest pas este necesar ca părinţii să cunoască programul copilului de eliminare: cât de des sau la ce interval (cu aproximaţie) copilul elimină urina şi scaunul. Sau care sunt momentele din zi în care se întâmplă aceste lucruri. Timp de câteva zile ei vor observa şi vor determina această rutină. Dacă copilul încă poartă scutec (pampers) identificarea acestui tipar poate fi mai dificilă. Ceea ce se poate face este verificarea la o anumită perioadă de timp (30 minute de exemplu) dacă scutecul este ud sau uscat. Dacă se întâmplă de mai multe ori ca scutecul să fie ud atunci când e verificat, se va diminua perioada de timp la care se face verificarea (de la 30 minute, la 15 minute). Toate datele acestea vor fi notate pentru a putea stabili intervalul la care copilul va fi dus la toaletă.

Când va fi determinat acest interval, se va începe trainingul propriu-zis de toaletă. Este important de reţinut că scutecul se scoate şi se va mai folosi doar noaptea. Pe timpul zilei copilul va purta chiloţei. Dacă va purta scutec, îi va fi foarte greu să îşi însuşească abilităţile de folosire a toaletei iar munca părinţilor va fi în zadar.

Să presupunem că s-a stabilit un interval de 30 minute. Asta înseamnă că la fiecare 30 minute, copilul va fi promptat să meargă la toaletă. Este bine să fie ajutat să semnalizeze faptul că are nevoie să folosească toaleta: să spună „pipi” (dacă poate vorbi) sau să vă arate o poză din care să reiasă acest aspect (dacă este non-verbal). Se va pune un ceas să sune la intervale de 30 minute, copilul va spune sau arăta poza cu „pipi” şi apoi va fi dirijat către baie. Acolo va fi ajutat să îşi dea pantalonii jos (dacă nu poate face asta singur) şi va fi aşezat pe toaletă unde va sta aproximativ 3 minute. Dacă urinează la toaletă, este foarte important să fie lăudat şi apreciat pentru reuşita lui şi chiar să primească o superrecompensă (pe care o va avea doar pentru că face la toaletă; poate fi un joc, ceva bun, un cântec, orice îi place foarte mult şi îl poate motiva). Dacă după trei minute nu a urinat, i se va spune copilului că nu a făcut şi că mai poate încerca data viitoare. Foarte imporant: copilul nu va fi certat sau mustrat pentru că nu a făcut. Amintiţi-vă că el încă învaţă şi atitudinea celor din jur trebuie să fie una pozitivă şi de încurajare. Credinţa conform căreia „cu cât copilul va sta un timp mai lung pe toaletă (mai mult de 3-5 minute), el va învăţa mai repede să folosească toaleta” este una eronată. Cu cât va sta mai mult timp copilul se poate simţi pedepsit, picioarele îi pot amorţi şi poate apărea durerea. Pentru succes este nevoie ca el să meargă des la toaletă, pentru un timp relativ scurt.

Aceaste acţiuni se vor repeta la fiecare 30 minute. Dacă timp de o săptămână copilul nu are accidente între aceste intervale, se poate mări timpul la 40-45 minute. Dacă pentru următoarele zile copilul rămâne uscat între aceste momente, se va mări timpul la 1 oră (copilul va fi dus la toaletă din oră în oră). De fiecare dată va fi lăudat pentru acţiunea şi recompensat.

Dacă se întâmplă ca copilul să aibă un accident între momentele în care e dus la toaletă (face pipi înainte să ajungă la baie) nu va fi certat niciodată, nu i se va spune că e ruşine sau că nu are voie. Accidentele fac parte din procesul de învăţare. Aşa el îşi va da seama de diferenţa dintre ceea ce este adecvat şi ceea ce nu e adecvat. Spuneţi-i pe un ton neutru că este ud şi că data viitoare va face la toaletă. Şi continuaţi programul pe care l-aţi început (mersul la toaletă la intervalul de timp ales).

Timpul va fi mărit treptat, iar ajutorul oferit copilului se va diminua pe măsură ce el învaţă acţiunile ce fac parte din abilităţile de folosire a toaletei. Pentru ca el să devină independent (să ceară singur la toaletă, să meargă singur acolo, să îşi facă singur nevoile, să tragă apa singur, să se spele pe mâini singur) este nevoie ca adultul să se retragă. Prompturile fizice sau verbale echivalează cu a face lururile în locul copilului. La începutul programului este un aspect normal, copilul învaţă. Dar pe măsură ce repetă aceste acţiuni de multe ori, intervenţia adultului va fi din ce în ce mai mică, până când va dispărea. Doar aşa, copilul va deveni independent.
A-l învăţa pe copilul cu autism să folosească toaleta este o etapă plină de provocări. Dar şi cu un final care merită tot efortul. Amintiţi-vă mereu că „este un maraton, nu un sprint” (Gary Heffner): important este să înveţe, perioada de învăţare depinde de la un copil la altul şi este mai puţin importantă.
Bibliografie:

https://www.autismspeaks.org
Psiholog Alina Mirela Trofin

Iepurasul, prieten cu Micii Ecologisti

DSCN0626Buna dimineata dragii mei!

Nu uitati de jocul pe care Samburel si iepurasul de la savana vi l-au propus!
Folositi sabloanele cu forme de iepurasi si pigmentii colorati primiti la plantare, creati ceva frumos cu ele si rugati parintii sa trimita fotografia voastra alaturi de opera iesita din manutele voastre pe adresa contact@familiesanatoasa.ro. Astfel va veti regasii la loc de cinste in albumul “Mari Mesteri Mari” creat pe FB.

Toata lumea va putea admira lucrarile vostre si va vedea ce iscusiti si creativi sunteti.

Multa bafta tuturor!

In aceasta Primavara am fost Altfel

DSCN0746Buna dimineata dragii mei!
Eu sunt, Samburel!
Uf, ce mult am dormit! Mi-a trebuit ceva vreme sa ma odihnesc dupa atata munca depusa…
Pentru ca suntem mici si ghidusi, in primavara aceasta am pus la cale cu mare iscusinta, nu una, ci doua plantari. Deci, am dat nastere Padurilor Mic si Ecologist 8 si 9, una langa alta.
Stejari, frasini si corcodusi salbatici stau de acum impreuna si se strijina unul pe altul, se joaca unul cu altul in padurile copiilor. Cu noroc nesperat si ajutor din partea vremii – tineti minte ca am amanat plantarea primei paduri cu o saptamana din cauza ploilor, nu-i asa!? – am inceput Saptamana Altfel cu doua zile mai devreme, cu Sambata Altfel a micilor si marilor Voluntari Verzi, pentru ca asa cum stiti, i-am cooptat in frumoasa noastra activitate si pe parinti, educatori, profesori, prieteni… toti cei care cu suflet frumos si deschis au venit si ne-au ajutat sa desenam pic cu pic un viitor mai curat si mai sanatos pentru noi toti. Am continuat apoi marti, 7 aprilie. Era frig, ploua , batea vantul… si ce daca?!! – noi ne-am inarmat cu putere, pelerine, cizmulite si cazmale si am plantat in continuare. Nu ne sta nimic in cale, cand ne punem ceva atat de frumos si important in program. Le multumesc copilasilor care, in ciuda vremii potrivnice de marti au fost alaturi de mine si au venit sa plantam, asa cum am promis! Eu, Samburel, sunt mandru foc de voi!
Si de aceasta data langa noi au stat: Directia Silvica Ilfov – Ocolul Silvic Snagov – oameni de o deosebita calitate, cu dragoste imensa pentru natura, pentru frumos, dar si pentru noi, copiii (dl. Voicu, Directorul Directiei Silvice Ilfov, a venit insotit de nepotica lui, Tea care mi-a fost asistent si m-a ajutat sa organizez si sa-i indrum pe copilasi la randurile alocate gradinitelor din care faceau parte; Multumesc Tea!) ; Serviciul de Ambulanta Ilfov, care de fiecare data nu numai ca raspund prezent si sunt gata sa ne ajute ori de cate ori avem nevoie ci au devenit prieteni ce se bucura alaturi de noi pentru fiecare copacel plantat cu drag – ei sunt cei care au grija de viata, asa ca e normal ca sunt incantati cand vad cati copacei prind viata din mainile noastre; de data aceasta ni s-au alaturat si donmii de la Politia Rutiera si Primaria Gruiu care ne-au fost de foarte mare ajutor in organizarea parcarilor – au venit peste 1500 de familii cu masini, autocare… A fost mare mare veselie, multa energie, soare si culoare! Impreuna cu copiii de la gradinitele si scolile inscrise in proiect au plantat la Balta Neagra – Gruiu in total 2.5Ha (adica 6700*2.5 = 16.750 copacei) – lista de onoare cu gradinitele si scolile ce merita toate aplauzele si dragostea noastra, o sa o regasiti la finalul articolului. Pentru ca , pana atunci vreau sa le multumesc si dragilor nostri prieteni de la savana, ZIZIN si AFS Project, care ne-au ajutat enorm si ne-au sprijinit in buna organizare si desfasurare a acestui proiect. Si nu e de mirare. Sunt oameni pentru care lemnul, apa, natura, puritatea si frumosul inseamna mult, inseamna viata, viata care trebuie si este respectata si ajutata.
Am invatat cu totii ca viitorul nostru, ca si durabilitatea lemnului de exemplu sta în mainile noastre si in produsele pe care le folosim pentru a-i prelungi viata si a-i intensifica frumusetea. Asa cum il tratam, asa va putea si el la randul lui sa ne ofere protectie pe termen indelungat si va putea dainui generatii de-a randul în preajma noastra, a oamenilor. savana il innobilează oferind o gama de produse cu performante superioare si adaptate conditiilor climatice locale pentru protectia, conservarea si finisarea acestuia pentru a dainui in timp.
Sursa apei minerale naturale ZIZIN este situata intr-un loc invaluit de frumusete pura, departe de sursele de poluare antropice, in zona de contact a Masivului Ciucas cu Depresiunea Brasovului. Acest tinut este incadrat in situl Natura 2000 ‟Ciucas‟- un teritoriu cu o impresionanta diversitate ecologica si biologica.
Apa minerala naturala ZIZIN isi are originea în panzele freatice ce sunt alimentate de precipitatii care o data patrunse în sol, la 600 metri altitudine, sunt filtrate indelung prin porii conglomeratelor si gresiilor cretacice. Supusa unui proces natural de amestec ce are loc chiar in laboratoarele subterane, ZIZIN este apa minerala naturala, microbiologic pura de la sursa. Poate de aceea vi s-a parut atat de buna si gustoasa…, v-ati gandit si voi la asta, nu-i asa dragii mei!?
Nu ma satur sa va laud si sa va spun cat de incantat si mandru de voi copii! Dar nu numai de voi, ci si de parintii vostri si de cadrele didactice care v-au coordonat si v-au invatat cat de important este sa fim buni si sa facem lucruri bune, sa fim implicati, sa iubim si sa protejam natura, s-o ajutam atunci cand are nevoie… iar ea ne multumeste deja inmiit.
Si acum, Lista de Onoare: Scolile si gradinitele (din Bucuresti si Ilfov) deja prieteni de nadejde care merita cu super-felicitari Diplome de onoare in cadrul Proiectului Mic si Ecologist al Asociatiei Familie Sanatoasa (AFS):
Gradinita & Scoala Kids Club Militari; Gradinita & Scoala Bell Sorriso; Gradinita Kids Club Tei; Gradinita Kids Club Dristor; Colegiul National Grigore Moisil; Gradinita Kinderakademie; Scoala nr.149; Scoala Genesis; Gradinita Planeta Copiilor; Scoala N.Labis; Gradinita nr.133; Gradinita nr.52; Gradinita Melba; Scoala Cezar Boliac; Gradinita nr.23; Gradinita Iepurasul Bocanila; Gradinita Palatul Copiilor; Gradinita Montessori; Gradinita Funtastic; After-school Kids Culture club; Scoala Gimn. Nr.31; Gradinita nr.7; Liceul M Preda; Gradinita lui Matei; Gradinita nr.242; Gradinita nr.250; Scoala nr.71; Scoala Gimn Herastrau; Gradinita Yuki; Gradinita Monterra; Gradinita Little Artist; Gradinita Bob de Grau; Gradinita nr.283; Gradinita & Scoala Teddy Bar; Gradinita nr.122; Scoala nr.27; Gradinita nr.232; Scoala nr.139; Liceul Antim Ivireanu; Gradinita nr.178; Gradinita nr.252; Gradinita & Scoala Olga Gudynn; Gradinita Discover Me; Gradinita Strop de Roua; Gradinita Bambi; Gradinita nr.211; Gradinita Dumbrava Minunilor; Gradinita nr.195; Gradinita Electromagnetica; Gradinita Rasarit; Scoala Elena Cuza; Scoala Gimn. Nr.40; Gradinita nr.209.
Pentru toate, pentru sufletele si principiile lor frumoase, pentru exemplul si daruirea lor, pentru ca exista, pentru ca demonstreaza ca sunt oameni frumosi si plini de lumina, le multumim tuturor! Deja ii iubim exact ca pe niste prieteni tare dragi si apropiati si stim ca sunt alaturi de noi toti prin tot ce fac, zi de zi! Eu Samburel si intreaga echipa AFS suntem onorati!
Va asteptam cu drag alaturi de noi si prietenii nostri silvicultorii, si la actiunile de plantare din toamna. Pentru ca da, in Noiembrie (data de 15 sau 21.nov), plantam a 10-a Padure ME!
Va multumim voua tuturor pentru implicarea si suportul oferit in cadrul proiectului nostru, pentru prezenta voastra copii la evenimentele de plantare, pentru ajutorul pe care il oferiti in cadrul Campaniei AFS de impaduriri MIC SI ECOLOGIST!
Echipa AFS si Samburel va multumeste!

Foto FB: click aici

Dezvolatre emotionala prin pictura

20150116_111406Asociatia Familie Sanatoasa (AFS), cea care realizeaza proiecte atat de frumoase pentru copii dar si familiile acestora, prietenii de la Acrilex care ne-au oferit produse de pictura si eroii de la Asociatia Gardienii Terrei, va invita in Proiectul AFS Sanatate si Culoare“.

Proiect de dezvoltare personala si emotionala pentru copii de gradinita. Pentru mai multe detalii click aici....

Ne pregatim de plantare (28 martie 2015 si 7 aprilie 2015)

Bine v-am regăsit, dragii mei voinici!

Așadar nu-i glumă, cu mic cu mare ne vom strânge și vom planta împreuna a opta și a noua Pădure Mic și ecologist! Asa cum deja ne-am obișnuit și cum ne este deja în natura sa facem.
Suntem mai aproape cu un pas de planul nostru de a da naștere cat mai multor păduri frumoase. E primăvara nu numai în calendar, ci și în sufletele noastre. Simțiți, nu-i asa!? Suntem plini de energie și voie buna , dar și de avânt și determinare!
Vă gândiți la ce mă gândesc și eu ?! Vă gândiți la reîntâlnirea noastră din data de 28 martie sau cea din 7 aprilie? Perfect! Și eu tot la asta mă gândesc aproape continuu! Nu mai pot de nerăbdare!

Rămâne cum am stabilit, adică să ne vedem la Balta Neagră – comuna Nuci, Snagov Ilfov, să fim muuuulţi și să plantăm muuuulţi stejari și frasini.

Hărțile cu locația exacta, de mai jos, sunt pentru părinți. Intrarea de la sosea pe drumul forestier (90 grade; perpendicular pe sosea, vis-a-vis de un canton silvic) ce ne duce la viitoarea noastră mica pădure, va fi marcat cu un banner Mic si Ecologist. Părintii sau însoțitorii (șoferii) pot parca de-a lungul drumului forestier cat mai aproape de locație, însa DOAR pe partea dreapta a drumului. Vor fi indicatoare și semnale ale acestui fapt. Traficul va fi restricționat pe perioada evenimentului nostru însă vom putea parca NUMAI pe partea dreapta. E important sa respectam acest lucru.
Și acum sa va spun surpriza: lotul de teren pregătit și destinat plantarii din data de 28 martie se afla amplasat la aprox 100 m de Pădurea Mic și Ecologist 5, cea plantata de noi în primăvara 2013. O buna ocazie sa o salutam și sa-i uram viata lunga în continuare, nu-i asa?!

În data de 7 aprilie vom planta pe un alt lot de teren, puțin mai departe de aceasta, dar putem merge totuși sa o vizitam.

Traseu pana la locație (Pădurea Balta Neagră):
1. București DN1 – Snagov – Lipia – spre Mănăstirea Căldărușani (șoseaua Mănăstirea Căldărușani), la mijlocul drumului în stânga este Pădurea Balta Neagră, stânga la km 50 – marcaj prin banner Mic și ecologist și marcaje spre locație

2. București DN1 – Balotești – Moara Vlăsiei (șoseaua Eroilor) – stânga spre Mănăstirea Căldărușani (soseaua Mănăstirea Căldărușani), dupa ce se trece de mănăstire începe pe dreapta Pădurea Balta Neagră până în Lipia; dreapta la km 45 – marcaj prin banner Mic și ecologist și marcaje spre locație
3. București – Ștefăneștii de Jos – Dascălu – Moara Vlăsiei (șoseaua Eroilor) – stânga spre Mănăstirea Căldărușani (soseaua Mănăstirea Căldărușani), dupa ce trecem de mănăstire începe pe dreapta Pădurea Balta Neagră până în Lipia; dreapta la km 45 – marcaj prin banner Mic și ecologist și marcaje spre locație

Harta traseu spre pădurea Balta Neagră (sunt cele doua trecute mai jos pentru Google Map click aici):

traseu pad. Balta Neagra

foto1'

Harta loturi plantare în pădurea Balta Neagră: click aici

Eu Sâmburel, împreuna cu membrii și Voluntarii Verzi AFS vă voi aștepta chiar la locul destinat. Partenerii noștri silvicultori și pădurari de la Direcția Silvică Ilfov – Regia Națională a Padurilor Romsilva vor fi și ei acolo, ne vor învăța, ne vor sfatui si ne vor ajuta să plantăm corect si cu spor – stejari si frasini, dupa o schema de impadurire stricta si atent randuita. Fara ajutorul lor de specialitate, ne-ar fi inzecit mai greu. Si poate n-ar iesi o treaba atat de buna.
Să vă îmbracati adecvat, sa va luati pachetel de mancare si apa, sa va incarcati cu energie si voie buna, pentru ca vom face impreuna o fapta foarte buna! O fapta care va ramane marturie ani de zile si va aduce beneficii nu numai noua ci si generatiilor viitoare, viitorilor mici copilasi ca voi. Toti sunteti déjà niste mici eroi pentru mine si un exemplu pentru toti. Sunt tare mandru de voi!
Orarul zilei de plantare este urmatorul (ne vom incadra strict in intervalele orare stabilite): click aici

Pe curând, voinicilor!

Ne auzim si zilele viitoare si ne vedem la plantare!

Sâmburel

Cum sa ii insufli bucuria de a citi

     cartea copiluluiCa adult, tu stii ca cititul ofera copilului sansa de a-si antrena imaginatia si de a deveni o persoana mai bogata intelectual si spiritual. Dar ce poti face pentru a-l initia in tainele cititului, in conditiile in care de cele mai multe ori persuasiunea verbala este de prisos?

Iti punem la dispozitie 4 strategii prin care poti aduce cartile in viata copilului tau:

1. Calatoreste fara sa parasesti locuinta

Inspira-i curiozitatea prin a-i oferi copilului ceva diferit de ceea ce experimenteaza in viata de zi cu zi. Alege carti din locuri sau perioade diferite decat cele in care traiti. Odata ce copilul descopera un subiect ce il fascineaza, va dori sa cunoasca mai mult.

2. Cititi povestile pe diferite voci

Faceti un obicei alaturi de cei mici din a citi povestile cu voce tare si diferentiati personajele folosind distincte tonalitati ale vocii. Opriti-va asupra imaginilor, vorbiti despre ele si antrenati imaginatia si curiozitatea copiilor, intrebandu-i ce cred ca urmeaza sa se intample. Sunt pasi mici, dar siguri, pe calea spre iubirea de carte.

3. Adu-i la cunostinta recompense

Adesea copiii nu vad valoarea intrinseca a cititului. Asadar, de creativitatea ta depinde sa gasesti succesul motivational spre o lectura placuta a copilului. Puteti lansa provocari de genul: “la finalul lecturii vei primi o mantie ca cea a personajului X” sau “o coronita ca a printesei din poveste”.

4. Da viata povestii

Foloseste-te de energia abundenta a copilului pentru a aduce personajele la viata. Puteti confectiona caracterele din diverse materiale sau le puteti cumpara, drept recompense si sa redati cu ajutorul lor pasaje din carte. Ori, pentru o activitate mai dinamica, va puteti costuma asemeni personajelor, improvizand cu ce aveti prin casa si sa repuneti povestea in scena. O activitate de-a dreptul adorata de copii!

     Pasiunile se nasc din placere. Iar placerea copiilor este data de distractie. Evidentiaza latura distractiva a farmecului cartilor, iar copilul tau va deveni pasionat de citit.

“Copiii devin cititori in bratele parintilor lor.” – Emilie Buchwald

Psiholog Cristina Nenciu

Adoptia: Copiii respinsi de temerile noastre

adoptie    A oferi o familie iubitoare este cel mai frumos cadou pe care il poti face unui copil. Aceste mici suflete curate nu au nicio putere in a-si alege mediul in care se nasc sau vreo vina pentru disfunctiile familiei de origine. Si cu toate acestea ei sunt cei care sufera cel mai mult din neasumarea rolurilor parintesti.

In acelasi timp, numeroase familii care nu pot avea copii pun varianta adoptiei pe ultimul loc sau nici macar nu o iau in calcul. Pe langa nenumaratele prejudecati ale oamenilor si oricat de multe motive ar fi invocate, la baza refuzului adoptiei stau trei factori principali: teama de insusire a identitatii, atat a cuplului ca parinti, cat si a copilului ca fiu/fiica a lor,  teama de un atasament instabil si anxietatea sociala.

Este foarte adevarat ca adoptia presupune si ea riscurile ei. Ca de altfel orice forma prin care devii parinte. Si in asteptarea copilului biologic petreci luni intregi in care iti faci tot felul de griji vizavi de starea bebelusului, sa nu aiba deficiente, sa fie sanatos si odata ce ajungi sa il tii in brate urmeaza alte si alte griji privitoare la evolutia lui. Asadar si in cazul adoptiei, diferente mari nu ar fi, doar ca ai puterea de decizie asupra starii lui initiale de sanatate.

Ce ne facem insa cu ideea conform careia copilul adoptat vine cu “mostenirile” sale genetice si proaspetii parinti raman neputinciosi in aceasta privinta? Aici problema vine din lipsa de informare. Intr-adevar copilul vine cu bagajul sau genetic, ca oricare dintre noi si are propriile sale predispozitii, ca oricare dintre noi. Stiati ca fiecare om are o predispozitie genetica pentru o anumita boala mentala? Dar asta nu inseamna ca intr-o zi vom fi cu totii schizoizi, nevrotici, dementi sau depresivi. Si copilul biologic poate avea aceleasi inclinatii. Dar de tine ca parinte depinde buna lui crestere. Mediul familial in care ne dezvoltam are o influenta mult mai mare decat orice sensibilitate interna.

Cea mai frecventa problematica ramane cea a atasamentului. Copilul adoptat este un copil care a trecut printr-o trauma, aceea a abandonului. Cu cat e mai marisor copilul, cu atat problema afectivitatii e mai pregnanta. Deoarece el si-a dezvoltat afectivitatea fata de parintii naturali, carora nu le-a pasat si l-au parasit, micutul  isi va construi bariere emotionale, pentru ca se asteapta sa fie abandonat din nou.

Mediul familial continator, plin de grija si de iubire ii va asigura micutului nou venit mediul propice de dezvoltare. Totul se invata! Asadar cu putina daruire din partea parintilor, copilul va invata sa se deschida, sa iubeasca, sa aibe incredere si sa se bucure de copilaria frumoasa pe care o are in fata.